Vocatia umanista a rabinului Alexandru Safran
de Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile
Remarcabil numarul 1, 2009 al revistei clujene Apostrof. Un intreg dosar cu documente si articole evocatoare este consacrat sef-rabinului Alexandru Safran, personalitate emblematica a comunitatii evreiesti din Romania secolului XX. Gratie portretului empatic facut de istoricul Carol Iancu, aflam importante detalii biografice menite sa lumineze acest destin de exceptie: Alexandru Safran, fiul prim-rabinului comunitatii din Bacau, a studiat intre altele la Facultatea de Filosofie din Viena, unde a fost remarcat chiar de Sigmund Freud. Devine el insusi doctor in filosofie si rabin, iar in 1934 se intoarce in Romania, unde ii succede tatalui sau, ca prim-rabin al orasului. Erau acelea timpuri tulburi cand miscari extremiste de dreapta se angajasera pe panta unui antisemitism tot mai virulent. Stanga extrema controlata de Moscova, contesta, la randul ei, legitimitatea statului national. A-ti pastra cumpatul rezistand oricarei forme de totalitarism nu era nici pe departe un lucru usor. In martie 1940, la doar 29 de ani Alexandru Safran a fost instalat ca sef-rabin al comunitatii evreiesti din Romania, intr-o perioada in care cetatenii romani de origine evreiasca erau supusi discriminarii si, ulterior, represiunii celei mai violente. In timpul razboiului Alexandru Safran s-a apropiat de Casa Regala stabilind relatii privilegiate cu Regina-Mama Elena. Alexandru Safran, devenit mare rabin al Genevei, dupa ce a reusit sa scape de prigonitorii comunisti, a jucat un rol esential in atribuirea titlului postum de “Dreapta intre popoare” acordat de Institutul Yad Vashem Reginei Mama. Trebuie mentionat rolul inginerul Emil Simiu in aceasta actiune. Iata un fragment din scrisoarea trimisa de rabinul Safran Institutului Yad Vashem pe 13 februarie 1992: “Intr-adevar, Regina s-a distantat clar de dictatura progermana si de politica ei fata de Comunitatea Evreiasca, o politica pe care o socotea criminala si intolerabila. Cu un inalt sentiment al datoriei, ea a facut tot ce a putut pentru a evita ca evreii sa fie deportati si pentru a salva viata celor care erau deja deportati, luand initiative si intervenind cu succes pentru a impiedica deportari si pentru a procura alimente si medicamente celor deportati (…) Sunt, de asemenea, in masura sa certific faptul ca opozitia de principiu a Reginei-Mama fata de crimele antisemite comise de dictatura progermana in cursul acelor ani a avut efectul de a-l stimula pe tanarul monarh sa se alature eforturilor menite a atenua si/sau pune capat acelor crime”. In acelasi numar, sub semnatura profesorului Vasile Morar, o substantiala recenzie a biografiei lui Alexandru Safran datorata lui Carol Iancu si aparuta in 2008 la Editura Hasefer. Mentionam ca Alexandru Safran a fost printre cei dintai care au sesizat primejdia comunizarii Romaniei si s-au opus cu mare curaj eforturilor comuniste de penetrare si dominare a comunitatii evreiesti din Romania. Intre volumele ilustrului ganditor, mentionam Intelepciunea cabalei si Etica evreiasca si modernitatea.
