Antiliberalism, anticomunism, antisemitism (Cateva precizari)

Pe blogul Antiteze, dl Mihail Neamtu semnaleaza o manifestare a urii in forma ei cea mai fatisa, repugnanta si obscena. De ani de zile ma intreb cum de trec neobservate atacurile furibund antisemite la care am fost si sunt supus. Este uluitor cum intr-o tara democrata poate fi reluata tema vinii de-a te fi nascut cu un anumit nume sau cu o anumita genealogie. Nu este vorba de nici un fel de auto-victimizare, ci de texte perfect documentabile, de probe ce pot fi oricand considerate drept evidente. Chiar si pe bloguri pretins onorabile apar referinte obsesionale la trecutul parintilor mei (in genere falsificat prin hiperbolizare si demonizare), la faptul ca acestia ar fi venit pe tancurile Armatei Rosii, ca port o culpabilitate genetica, etc.

Ereditatea mea nu s-a schimbat in toti acesti ani, dar s-a schimbat, devine tot mai limpede, optica unor oameni care pareau odinioara adeptii civismului democratic. Este ceea ce putem numi moralitate cu geometrie variabila.  Ceea ce deranjeaza, banuiesc, este implicarea mea (si a celor cu care impartasesc aceleasi valori) in actiunea de decomunizare de pe pozitiile pluralismului liberal-conservator, anti-totalitar si anti-colectivist. Am mai spus-o: comunismul in Romania, mai ales in ultimele sale doua decenii de existenta, a imbratisat multe din temele favorite ale extremei drepte, s-a fascizat. Lucrul acesta a fost observat si discutat de Monica Lovinescu in numeroase contributii din epoca la Radio Europa Libera, interventii ce pot fi citite in volumele Unde Scurte precum si in antologia Etica neuitarii.  Din pacate, unii dintre cei care au ales sa o atace postum pe Monica Lovinescu uita ce-a scris distinsa ganditoare in anii 70 si 80, modul in care a vestejit delirul xenofob-huliganic al unor E. Barbu, C. V. Tudor, N. Dragos, M. Ungheanu, I. Lancranjan, Dan Zamfirescu, Paul Anghel, A. Paunescu, A. Silvestri si alti fruntelati.

As sublinia faptul ca Monica Lovinescu a insistat mereu asupra similitudinilor de substanta dintre comunism si fascism si a refuzat sa stabileasca ierarhii in ceea ce biograful luii Koestler, Michael Scammell, numeste “imaginatia morala a umanitatii”.  Holocaustul si Gulagul au fost crime absolute inspirate de proiecte ideologice exterministe. Cine se indoieste de aceste lucruri, ar putea sa (re)citeasca marele roman al lui Vasili Grossman Viata si destin.

Din pacate, sunt destui la ora actuala care ignora acest mesaj. Apostolii extremei drepte se intalnesc cu propagatorii noilor mitologii stangiste, in opozitie ireconciliabila cu valorile societatii deschise.  Oricat ar incerca sa-si rationalizeze complicitatile (“aliante temporare” dictate de scopuri imediate comune), ramane un fapt ca avem de-a face cu un amalgam exploziv.

Nu este vorba (doar) de mine si de prietenii mei de idei, ci de atitudinea fata de acele valori care definesc deschiderea euro-atlantica, statul de drept, libertatile civice si care resping colectivismele gregare. Cititi numeroasele reactii pe forumuri la textele unor intelectuali publici (H.-R. Patapievici, A. Plesu, M. Mihaies, M. Cartarescu) si veti vedea ce mlastina imunda se gaseste acolo. Cititi multe din reactiile la interviul de o exemplara luciditate acordat de istoricul Mark Kramer lui Vlad Stoicescu, aparut in Evenimentul Zilei.

Istoria comunismului facute pe la colturi, pe baza zvonisticii resentimentare si a interpretarilor fanatic-urechiste, conduce la discursul despre culpele colective. Radicalismul anticomunist al extremei drepte (fixatia “iudeo-bolsevismului”) se inradacineaza in universul tenebros al miturilor (fabricatiilor) conspirationiste de tipul “Protocoalelor Inteleptilor Sionului”.  Toate acestea renasc in spatiul stangii (extrema si nu numai), anti-anticomunista, anti-capitalista, anti-liberala si tot mai vehement antisemita. Iata de ce pledoaria ecumenica pentru civilitate, din partea tuturor celor care cred in dialog, ratiune si moderatie, dar si in demnitatea infinita a persoanei umane (cu tot ceea ce inseamna respect, simpatie, compasiune si caritas), e mai mult decit necesara. (VT)

One Response to Antiliberalism, anticomunism, antisemitism (Cateva precizari)

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 68 other followers