Pledoarie pentru exceptionala revista “Verso”: Scrisoare domnului rector Ion Aurel Pop

Stimate domnule Rector,

Ne-am intalnit candva la o conferinta stiintifica aici, in Statele Unite. V-am urmarit activitatea profesionala si va asigur de respectul meu. As dori sa va spun ca doua sint publicatiile din Cluj de care ma simt extrem de atasat si la care colaborez de o maniera consecventa: “Apostrof”, condusa de distinsa poeta, romanciera, eseista si profesoara de istoria filosofiei Marta Petreu si “Verso”, condusa de admirabilul poet Ion Muresan. Va rog sa-mi ingaduiti sa impartasesc cu Dvs si cu cititorii platformei “Contributors” ingrijorarea mea, si nu doar a mea, in legatura cu ceea ce pare a fi o decizie a Rectoratului Universitatii “Babes-Bolyai”. Este vorba de incetarea sustinerii lunarului de cultura “Verso”, o revista care face onoare spiritului critic din Romania, o tribuna veritabila a culturii politice pro-occidentale, libera de orice prejudecati colectiviste, moderna si in acelasi timp atenta la ce inseamna veritabila traditie a umanismului occidental. In paginile revistei “Verso” se intalnesc armonios filosofia, poezia, politologia, istoria artelor si alte discipline umaniste.

Este acesta un timp in care publicatii precum “Verso” rezista cu greu variilor intemperii economice, evaporarii mecenatelor de orice fel, evadarii atator cititori potentiali inspre alte orizonturi mediatice. Este un prilej de mandrie, cred eu, pentru redactorii revistei si pentru Universitatea “Babes-Bolyai” ca aceasta minunata revista nu numai ca a depasit acest gen de obstacole, dar a a reusit sa-si construiasca un public loial, sincer si mereu interesat de dezbaterile de idei de o mare profunzime din paginile ei. Sunt convins, domnule Rector, ca ati avut prilejul sa cititi numarul despre anti-americanism, unic prin intuitii si informatii in ansamblul presei intelectuale romanesti. Le fel, actualul “dosar Virgil Nemoianu” este un autentic tezaur de rationalism critic.

“Verso” nu este o revista partizana in sensul ingust si limitativ al cuvantului. Optiunile sale filosofice sunt limpezi si sunt intotdeauna sustinute cu argumente de perfect profesionalism: umanismul, traditia autentica, neromantizata, luciditatea, refuzul corectitudinilor politice si istorice, al relativismului etic. Ghidata de principii, nu de interese efemere, revista “Verso” sustine ceea ce marele filosof D. D. Rosca definea candva drept valori vesnice.

Spre a cita din memoriul redactat de prietenii de la “Verso”: “UBB este la ora aceasta singura universitate din ţară care susţine o publicaţie culturală deschisă publicului larg (si nu doar cu circuit închis); de aceea Verso a devenit singurul demers din România de apropiere a culturii de mediul universitar si de punere în dialog a culturii non-instituţionale cu mediul intelectual academic”.

Sunt convins ca nu vorbesc doar in numele meu, ci al atator colegi si prieteni, indiferent de optiunile si preferintele politice, atunci cand spun ca socetatea deschisa are in revista “Verso” o voce cat se poate de elocventa si persuasiva. Tocmai din acest motiv am trimis mesajul de mai jos redactiei:

“Stimate domnule Luigi Bambulea [redactor al Verso]:

Sunt întristat, socat si revoltat. Am colaborat impecabil la revista “Verso”. Am constatat în chip statornic deschidere intelectuală, transparenţă, angajament pentru valorile liberalismului civic si pentru un dialog dezinhibat. Respectul pentru lumea ideilor a făcut din “Verso” o revistă de prim rang, cum prea puţine există în România de azi). Nu înţeleg si resping ideea opririi apariţiei acestei tribune a libertăţii intelectuale. Luptele politice nu au de ce si nu trebuie să influenţeze lumea spiritului. Poate sunt utopic, dar asa văd eu lucrurile. Mă solidarizez în termeni lipsiţi de orice echivoc cu demersul intelectual al revistei.

 Nu am simţit niciodată, sub nicio forma, vreo orientare partizană. Dimpotrivă, revista “Verso”, desi susţinută public, spre meritul său, de profesorul Andrei Marga (cu care sunt prieten de decenii, dar de care mă despart acum numeroase poziţii), a publicat un număr întreg despre resentiment, coordonat de Vlad Muresan si de mine. Pe baza acestui număr a apărut volumul “Anatomia resentimentului” la Editura Curtea Veche. Vă asigur de solidaritatea mea si vă rog să transmiteţi colegilor deplina mea preţuire. În caz că doriţi, puteţi publica acest mesaj după cum veţi crede de cuviinţă. Cu cele mai bune gânduri, Vladimir Tismăneanu”.

Va rog, asadar, stimate domnule Rector, sa reconsiderati decizia si sa sustineti continuarea publicarii revistei “Verso”. Veti binemerita din partea tuturor celor care credem in libertate si adevar. Va multumesc si va asigur de gandurile mele cele mai bune.

http://www.revistaverso.ro/

Pentru comentarii:

http://www.contributors.ro/cultura/pledoarie-pentru-exceptionala-revista-verso-scrisoare-domnului-rector-ion-aurel-pop/

Comments are closed.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 182 other followers

%d bloggers like this: