Un Imre Nagy la Teheran?

Scriu in mare viteza, ma pregatesc de plecarea la aeroport.

Am citit atent articolul “Rallying Iran: Time Tempers a Challenger Forged in Revolution” din New York Times de astazi, urmaresc, in masura psobilului, ce se petrece acum in tot mai agitata republica islamica (si inca islamista). Acel self-effacing arhitect Mir Hussein Moussavi, candva un ardent suporter al ayatollahului Khomeini, pe care se pare ca l-a venerat, imi aminteste izbitor de Imre Nagy, premierul maghiar ex-stalinist care a decis sa rupa cu bolsevismul  si sa sustina o miscare civic-revolutionara menita sa permita resurectia pluralismului si intemeierea unei democratii reale. In iunie 1989, Nagy si camarazii sai asasinati in iunie 1958, au fost reinhumati la Budapesta in prezenta a sute de mii de oameni.  Regimul Kadar se prabusea fara glorie si fara demnitate.  Era victoria postuma a lui Imre Nagy si a ideilor sale.

Un cunoscut istoric al Orientului Mijlociu, autor al unei lucrari influente despre Siria dinastiei Assad, imi spunea in 1989 ca este bine sa ne ferim de profetii in campul analizei politice. Poate ca avea dreptate. Dar mie mi se pare ca avalansa revolutionara s-a declansat la Teheran si ca Moussavi a decis sa ia partea unei revolutii in statu nascendi impotriva oligarhiei zelotilor fundamentalisti.  La doua decenii de la colosalul tumult al anului 1989, este limpede ca ereziile politice si intelectuale sunt adeseori catalizatorul marilor schimbari, mai cu seama in regimurile ideo, logo si teocratice.

Comments are closed.

%d bloggers like this: