Leszek Kolakowski, filosof al libertatii: In Memoriam

Am aflat cu nesfarsita tristete de incetarea din viata a unuia dintre cei mai importanti, cei mai influenti si cei mai onesti ganditori ai lumii contemporane: filosoful polonez Leszek Kolakowski, sprititul nelinistit, mereu creator care a inspirat actiunea Solidaritatii si a format generatii de intelectuali est europeni opusi oricarui conformism dogmatic, oricarei ipostaze a totalitarismului.  In a sa Jefferson Lecture rostita la sfarsitul anilor 80, Leszek Kolakowski spunea: ”We learn history not to know how to behave or how to succeed, but to know who we are.” O coincidenta la care nu voi conteni sa meditez face ca tocmai astazi sa fi incheiat de scris prefata volumului al doilea al trilogiei Principalele curente ale marxismului care va apare in traducerea unui grup coordonat de Tereza Brandusa Palade la Editura Curtea Veche.  I-am scris ieri Doinei Jela promitandu-i textul pentru cel mai tarziu  luni. Ma refeream la Kolakowski la timpul prezent. Tot astazi citeam in autobuzul care ma aducea de la scoala St Anselm unde il duc zilnic pentru tabara de vara pe fiul nostru Adam capitolul despre Spinoza din minunatul volumas al lui Kolakowski, Why Is There Something Rather Than Nothing: 23 Questions from Great Philosphers, tradus in engleza la Basic Books in 2007 de fiica ganditorului, Agnieszka Kolakowska.  Fiecare capitol din volum se incheie cu cateva intrebari propuse de Kolakowski in raport cu ideile discutate.  In cazul lui Spinoza, iata ultima intrebare, care poate s-ar potrivi unui capitiol despre Kolakowski insusi:

“If we know the causes of our emotions and passions, do these emotions and passions disappear? For instance, will sadness disappear, as Spinoza claimed, if we know its source”?

 Cititorii acestui blog pot gasi numeroase referinte la cel care a formulat cu imens umor, inca din anii 50, definitia socialismului prin determinatii negative (cititi eseurile lui H.-R. Patapievici si Ioan Stanomir).  Spunea Kolakowski intr-un eseu faimos: “Nu este socialista acea tara ai carei cetateni ajung sa blesteme geografia”. Ulterior, a intrat in conflict direct cu aparatele represive ale statului totalitar si a atacat conceptul insusi al socialismului real. Nu a renuntat insa la un scepticism lucid, la o viziune eclectic-generoasa care il facea sa se identifice cu formula liberalismului conservator socialist anticomunist.  A respins orice incorsetari tribaliste, s-a opus pestilentialului morb antisemit, clericalismului miop, demagogiei populismului natang.  A respins rationalizarile sofistice care urmareau (ori mai urmaresc inca) sa legitimeze faradelegile totalitare in numele acelui imposibil avenir radieux, al zorilor cantatoare (les lendemains qui chantent):  “Crimes which were the tools of the Weltgeist are nevertheless crimes”. O pozitie consonanta cu tezele Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca,  o premisa teoretica si morala care a stat la baza Raportului Final al Comisei care a condamanat dictatura comunista din Romania.  Kolakowski a pornit ca filosof catolic, si-a terminat viata pamanteasca in spiritul personalismului neo-tomist.  Marea paranteza marxista s-a consumat odata cu scrierea trilogiei, cel mai devastator necrolog al doctrinei creata de Karl Marx pe care ni-l putem imagina.  Intre timp a scris cartea Crestini fara biserica, o analiza comprehensiva a ereziilor religioase medievale care au sfidat absolutismul Bisericii dominante.  A scris Omul fara alternativa, Oroarea metafizica si cate alte carti fundamentale.  Oricine va dori sa inteleaga rolul religiei in lumea de azi, functiile mitului, relatia dintre ideologie, utopie si istorie, va trebui sa citeasca lucrarile lui Kolakowski.  In octombrie 2006, Universitatea Central Europeana i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Este pacat ca nu s-a materializat proiectul la care ne gandeam unii dintre noi (Horia Patapievici, Cristian Preda, Ioan Stanomir, Radu Carp, Catalin Avramescu, Florin Turcanu, Dragos si Cristina Petrescu, subsemnatul) ca acelasi titlu sa-i fie acordat de Universitatea din Bucuresti.  Il binemerita cu asupra de masura…

 

President George W. Bush meets with the Leszek and Tamara Kołakowski of Oxford, England, in the Oval Office Nov. 5, 2003. Leszek Kołakowski is the recipient of the John W. Kluge Prize in Human Sciences.

President George W. Bush meets with the Leszek and Tamara Kołakowski of Oxford, England, in the Oval Office Nov. 5, 2003. Leszek Kołakowski is the recipient of the John W. Kluge Prize in Human Sciences.

L-am intalnit cu cateva prilejuri, am corespondat, stiu ca a fost fericit afland de publicarea trilogiei, un efort editorial pe care l-am intiat cu sprijinul generos al lui Grigore Arsene, al Institutului Cultural Polonez, al lui Jarek Godun.  Cand am scris prima oara despre el in Agora condusa de Dorin Tudoran, Kolakowski mi-a spus ca, folosindu-si cunostintele de latina si franceza, a inteles in mare ce-am spus in eseul meu. Auzisem multe despre Kolakowski de la Juliana Geran Pilon, distinsa ganditoare originara din Romania.  Ulterior, am vorbit despre el si despre itinerariul sau intelectual cu Adam Michnik, Jacek Kuron, Agnes Heller, Ferenc Feher, Martin Palous, Roger Scruton, Irena Grudzinska, Jeff Isaac, Horia Patapievici, Rob Riemen.  Am stat de vorba cu multi din fostii sai studenti din Polonia, din Anglia, de la Chicago. In seminarul meu despre radicalismul marxist si post-marxist la University of Maryland, Bogdan Cristian Iacob a prezentat pe larg viata si opera lui Kolakowski.  Am langa mine, cand scriu acest articol, un eseu din octombrie 2005 al studentei mele Jacqueline Hunsicker, azi doctoranda in teorie politica la University of Texas din Austin, cu titlul “From Revisionism to Post-Revisionism: Leszek Kolakowski and Adam Michnik.”  Daca as fi intrebat care este filosoful contemporan care mi-a marcat cel mai puternic evolutia spirituala, n-as ezita sa-l numesc pe Leszek Kolakowski.  Alaturi de Raymond Aron, Hannah Arendt si Isaiah Berlin.  Cartea pe care o pregatesc pentru University of California Press poarta titlul The Devil in History. Este formularea lui Kolakowski (stia ca lucrez la acest volum cu titlul inspirat de opera lui).  Cum a spus-o in repetate randuri: Noi, cei din Europa de Est, ne-am intalnit cu Diavolul. Nu cu unul metaforic, ci cu unul cat se poate de concret.

In propriile mele scrieri, am incercat (si sper ca am izbutit) sa dezvolt teza lui Kolakowski privitoare la conexiunea intima, evident una mediata (vermittelt), dintre proiectul marxian (deci al lui Marx insusi, nu al discipolilor si epigonilor) si concretizarile sale, intre care ceea ce filosoful polonez a numit sovietism. Cu alte cuvinte, m-am opus tentativelor de exonerare a fondatorului marxismului prin invocarea dimensiunii emancipator-dezalienante a filonului revolutionar initial (teza sustinuta, intre altii, de Ion Ianosi atunci cand il considera pe Marx un “vinovat fara vina”). Iata ce scria Juliana Geran Pilon in cronica la cartea mea The Crisis of Marxist Ideologyin Eastern Europe: The Poverty of Utopia (Routledge, 1988, trad. rom de Laura Lipovan, la Polirom), aparuta in National Review din 7 aprilie 1989, deci in plin upheaval in spatiul est si central european:

“PROCLAMATIONS of the death of Marxist ideology in Eastern Europe run solidly into two powerful objections. On the one hand, how can Marxism be said to have died when it was never fully alive in the captive nations, imposed as it was by their Soviet “liberators”? But in another sense, Marxism does live, and will continue to do so, as the sole means by which the region’s extremely unpopular dictators can legitimate their rule. Until these dictators fall, Marxism of some kind will not be allowed to die.

Fully aware of this dilemma, Vladimir Tismaneanu has written a sophisticated yet highly readable analysis of the present crisis in Eastern Europe. As Tismaneanu demonstrates, the perverse idealism of earlier Marxist ideology, though not dead, has degenerated into an uneasy mixture of demagoguery, monotonous platitudes, and nakedly opportunistic excuses for a class structure no less rigid than that of feudalism. This is probably the best analysis of Marxist philosophy since Leszek Kolakowski’s monumental trilogy Main Currents of Marxism.

And it could not have come at a better time. Today, the promise of glasnost and perestroika appears to have concealed from many Western observers the bankruptcy of the Marxist system. Meanwhile, the fact that the crudest forms of Stalinism have been discarded obscures the corrosive effects of the quiet terror produced, by the drab uniformity of human existence behind the rusting, but still secure, Iron Curtain.”

Cum se noteaza in anuntul legat de disparitia lui Kolakowski dat de NED si Journal of Democracy (din al carui Advisory Board a facut parte):

” In his essay, ‘Totalitarianism and the Virtue of the Lie’, his observations on Poland’s communist regime after its initial suppression of Solidarnosc have a telling contemporary resonance in the light of events in Iran:

‘The military dictatorship has temporarily crushed the organized form of this movement but it has failed to destroy the hope. Indeed, the fact that the communist tyranny no longer even tries to assert its legitimacy, and that it has been compelled to appear without ideological disguise, revealing its true nature in acts of naked violence, is in itself a spectacular symptom of the decay of a totalitarian power system.”

Inchei aceste reflectii  indoliate cu paragraful care deschide prefata terminata acum cateva ceasuri, cand nu stiam ca Leszek Kolakowski ne-a parasit:

“Aparitia in traducere romaneasca a volumului al doilea din trilogia lui Leszek Kolakowski continua o cat se poate de meritorie lucrare intelectuala.  Daca primul volum se ocupa de fundamentele doctrinei construite de chiar cei numiti “clasicii marxismului”, volumul de fata exploreaza “varsta de aur”, momentul istorico-politic si teoretic al social-democratiei devenita o miscare globala, deci „Biserica” universala.  Este vorba de ceea ce s-a numit marxismul Internationalei a II-a, un conglomerat de fapt extrem de sincretic in care se intalneau scientismul pozitivist preconizat de Karl Kautsky cu tezele radical-spontaneiste ale Rosei Luxemburg (cea care avea sa scrie pagini extraordinare de critica a spiritului totalitar bolsevic).  In praxisul Internationalei a II-a s-a dus de fapt o necontenita batalie intre cei care sustineau primatul constiintei revolutionare ca forta demiurgica, pe de o parte, si partizanii unui fatalism empirico-factual, intre cei care nu erau dispusi sa renunte la scenariul originar al debutului revolutiei mondiale in zonele avansate ale sistemului capitalist, deci in Vestul industralizat, nu in Estul premodern si cei care acceptau revizuirile leniniste. Mizele acestor polemici intre directia marxismului occidental si ceea ce avea sa se constituie mai intai in doctrina bolsevica, apoi in marxismul sovietic codificat de Stalin, au fost imense. Consecintele lor sunt simtite si in ziua de azi.  Oricat de bizar ar putea sa para, exista destui ganditori, unii chiar interesanti, care se dedau iresponsabil flirtului cu obsesiile leniniste, incercand sa resusciteze cumva un gest, un spirit, un moment cand revolutia era inca o promisiune nepatata de sangele a milioane de inocenti.  Pentru asemenea recurente fantasme frivol-absurde, opera lui Kolakowski reprezinta un antidot indispensabil.”

PS Focalizati pe prezentarea hiperbolizata a huiduielilor la adresa lui Traian Basescu ori a Elenei Udrea, ca sa nu mai vorbesc de presupusele preferinte sexuale si religioase ale fiului unei recent numite persoane in fruntea Ministerului Tineretului, ziaristii par sa ignore subiectele intr-adevar importante. Cu exceptia (pana la aceasta ora, duminica 19 iulie) a Evenimentului Zilei, a lui Cristian Patrasconiu pe blogul sau din Cotidianul,  a lui Bogdan Duca pe blogul sau Noul Conservatorism, si a  lui Mihai Neamtu pe blogul sau Antiteze,  vestea trecerii lui Leszek Kolakowski in lumea celor drepti a trecut aproape neremarcata.  Caldura mare, stiri efemere…

3 Responses to Leszek Kolakowski, filosof al libertatii: In Memoriam

  1. […] iulie 18, 2009 Posted by Bogdan Duca in Uncategorized. trackback Aflu cu durere de pe blogul lui Vladimir Tismăneanu că a murit marele filosof Lesyek Kolakovski, cel care a avut curajul, parcă de neconceput în […]

  2. […] Vladimir Tismaneanu ofera pe blogul sau citeva emotionante evocari ale personalitatii remarcabilului… […]

  3. […] filosoful de origine poloneză care a murit pe 17 iulie a scris documentat şi cu suflet Tismaneanu pe blogul său. Am găsit linkul la acel articol pe Antiteze dar am reuşit să citesc mai mult […]

%d bloggers like this: