Papa Benedict, universul concentrationar si Declaratia de la Praga

Citesc pe Hotnews despre o declaratie a Papei Benedict al XVI-lea privind acea rusine absoluta, cum a numit-o istoricul Istvan Deak,  pe care au reprezentat-o lagarele de concentrare.

“Papa Benedict al XVI-lea a declarat, duminica, ca lagarele de concentrare naziste au fost “simbolurile iadului pe pamant”, informeaza AFP. Suveranul Pontif a facut aceasta declaratie in timpul unei slujbe tinute la Castelul Gandolfo, resedinta sa de vara.

“Lagarele de concentrare naziste, la fel ca alte lagare de concentrare, trebuie sa fie considerate simboluri ale raului extrem, ale iadului care se deschide pe pamant cand omul uita de Dumnezeu si cauta sa-L inlocuiasca, uzurpand dreptul de a decide ce e bun si ce e rau, intre viata si moarte”, a spus Papa.

“Din nefericire, acest fenomen trist nu e limitat la lagarele de concentrare naziste. Mai degraba, ele sunt rezultatul ultim al unei lumi mai largi si mai liberale, unde granitele sunt deseori estompate”, a spus Suveranul Pontif, fara insa sa explice la ce se referea.”

Este ceea ce au spus de-a lungul anilor ganditori precum Hannah Arendt, Arthur Koestler, Tzvetan Todorov, Richard Pipes, Leszek Kolakowski, Emanuel Levinas, N. Steinhardt, Paul Ricoeur, Francois Furet, Hans Jonas, Tony Judt, Jean-Francois Revel, Andre Glucksmann.  Este mesajul lui Ioan Paul al II-lea, cel care a trait pe viu abominatiile nazismului si stalinismului.  Este ceea ce a scris Albert Camus in “Omul revoltat”.  Lui Camus ii datoram conceptul insusi de univers concentrationar.  In cartea sa “L’ecriture et la vie”, Jorge Semprun, el insusi fost detinut la Buchenwald, isi amintea de reflectiile premonitorii ale lui Immanuel Kant privind ascensiunea Raului radical. Amintesc in acest sens cartea lui Richard J. Bernstein, “Radical Evil: A Philosophical Interrogation (Polity, 2002).  Amintesc, de asemenea, cartea lui Daniel Chirot, “Modern Tyrants  The Power and the Prevalence of Evil in Our Times” (Free Press, 1994).  Colectivismul in ipostazele sale radicale (cultul comunitatii supra-individuale, al natiunii definita biologic, al rasei ori al clasei) a facut posibile tiraniile totalitare.  In “Arhipelagul Gulag”, Soljenitin a demonstrat natura genocidara a sistemului sovietic de lagare (creat sub Lenin si adus la dimensiuni monstruoase sub Stalin): in Gulag nu se lichida in masa pe baza tehnologica, precum la Auschwitz, Treblinka si Bergen-Belsen, ci prin infometare, epuizare fizica, distrugere sistematica a capacitatii de rezistenta.  Ambele sisteme au organizat ura, s-au intemeiat pe dispret pentru individ si drepturile sale. Kolyma si Maidanek, cum scria Camus, doua nume ale crimei totale.

Cu deplin respect, cred ca ar fi fost dezirabil si drept ca Suveranul Pontif sa numeasca si Gulagul ca intruchipare a iadului. Pentru ca a fost chiar asta.

Sa ne amintim de Margarete Buber-Neumann, cea care a fost mai intai detinuta in Gulag (comunista germana fiind) si a fost expediata, dupa infamul Pact, la direct la Ravensbruck.

Primul ei sot a fost Rafael, fiul filosofului Martin Buber. Al doilea, ucis de Stalin, deputatul comunist Heinz Neumann, acuzat in 1937 de “trotskism”. Sora ei, Babette, a fost sotia freneticului propagandist cominternist Willy Munzenberg, critic al Pactului din august 1939 si probabil asasinat de GPU. La Ravensbruck, Margarete  a impartit celula cu Milena Jesenska, prietena lui Kafka (va amintiti “Scrisorile catre Milena”).  Dupa razboi a depus marturie in favoarea lui Viktor Kravcenko, fostul diplomat sovietic ramas in Vest, dat in judecata de comunistii francezi pentru “calomnie” (a fost printre primii care au demascat sistemul de lagare din URSS). Margarete Buber-Neumann a trait in mod tragic apostazia. Este jenant, ba chiar revoltator,  sa citim astazi, sub semnaturile unor ignari neo-stangisti, ironii ieftine la adresa acestor drame.  Criminalitatea comunismului, ca si aceea a national-socialismului, s-a aflat inscrisa in chiar proiectul originar pentru care insasi ideea de lege era una ce trebuia distrusa.  La fel aceea de moralitate.  Justitia era aprioric una de partid, iar moralitatea era si ea subordonata intereselor unei revolutii mitologice.

La 23 august se implinesc sapte decenii de la funesta imbratisare dintre bolsevism si nazism, Pactul Ribbentrop-Molotov (de fapt Hitler-Stalin). Nu a fost vorba de o alianta conjuncturala, ci de una cu adanci, chiar daca inavuabile radacini ideologice.  Declaratia de la Praga este un document re-fondator al constiintei europene. Din pacate, cum nota recent Andrei Plesu, prea putini au fost sustinatorii din (ori originari) Romania (din clasa politica si dintre intelectuali) ai acestui text. Ii amintesc aici printre semnatari (politicieni, scriitori, economisti, istorici, filosofi, medici, jurnalisti, doctoranzi, studenti si precizez ca lista nu este exhaustiva, cerandu-mi scuze ca nu pot tine pasul cu noile semnaturi) pe Mihai Sora, Valeriu Stoica, Liviu Antonesei, Laszlo Tokes, Smaranda Vultur, Sorin Iliesiu, Cristian Preda, Sever Voinescu,  Andrei Oisteanu, Traian Ungureanu, Christina Zarifopol-Illias, Catalin Avramescu, Tudorel Urian, Luiza Palanciuc, Lukey Illias, H.-R. Patapievici, Zoe Petre, Sorin Lavric, Mircea Mihaies, Nicolae Serban Tanasoca, Caterina Preda, Cristian Vasile, Mihail Neamtu, Gabriela Stoica Marculescu, Radu Stern, Caius Dobrescu, Ana Maria Daranga, Bogdan Alexandru Duca, Viviana Iacob, Victor Cosmin Popa, Angelo Mitchievici, Eliza Gheorghe,  Stefan Benedict, Alexandru Gabor, Anca Maria Cernea, Dragos Paul Aligica, Ioan Stanomir, Ana Petrache, Radu Carp, Damiana Otoiu, Gelu Trandafir, Andrei Gheorghe, Viorel Padina, Horatiu Pepine, Raluca Grosescu, Constantin Constans, Andrei Muraru, Mihai Alexandrescu, Adrian Alui Gheorghe, Radu Stancu, Bogdan Cristian Iacob, Angela Furtuna, Leo Stan, Melania Minda, Viorel Minda, Marius Vasileanu, Nicolae Merisanu, Alexandra Barbulescu, Cristian Patrasconiu, Cristian Ciocan, Mihai Platon, Adrian Ardelean, Maria Hulber, George Rusu, Daniel Diaconu, Victor Balintoni, Lucian Stefanescu, Radu Calin Cristea, Ioan T. Morar, Liviu Tofan, Cristian Curea, Raluca Sava, Radu Colonescu, Atila Balogh, Mirel-Valentin Axinte, Adina Tecu, Sorin Cucerai, Bogdan Minea, Sergiu Ioan Tigu, Ion Florea Ilie, Neculai Constantin Munteanu, Dorin Tudoran, Claudiu Balogh, David Morar, Radu Contiu, Siegfried Muresan, Ioan Ovidiu Sirbu, Christina Mucichescu, Calin Mucichescu, Sabina Danita, Catona Tiberiu, Marcelina Popa, Dan Sampalean, Marius Roman, Octavian Marius Popa, Constantin Busuioc, Adrian Purcar, Claudia Serbanuta, Sergiu Sabau, Horia Stefanescu, Betty Preda, Doina Danaiata, Matei Boila, Adriana Carstea, Vlad Muresan (filosof), Angela Kun, Dan Ioan Muresan, Nicolae Turcan, Oana Santighian, Peter Santighian, Richard Weith, Adina Radu, Nicolae Margineanu, T. O. Bobe, Andrei Cornea, Stefan Musat, Mircea Diaconu, Cristi Tepes, Horia Ciurtin, Marian Bolea, Gabriela Bambulea, Teodora Bogdan, Svet Cristian, Petre Bokor, Maria Mitrache, Cristian Furnica, Dana Calugareanu, Diana Margarit, Nicolae Dragusin, Emilian Margarit, Dan Taranu, Laura Neamt, Damian Valeriu, Adriana Mocca, Radu Baltasiu, Remus Stroescu, Silviu Lupascu, Crin Antonescu, Monica Luca, Marius Mina, Liliana Mina, Nicolae Scarlat, Radu Borza, Dan Siserman, Bogdan Nita, Alexander Mihai Popovici, Maria Perianu, Ara Septilici, Constantin Abaluta, Marius Manciulea, Filip-Lucian Iorga, Nicoleta Coconcea, Florin Iaru, Cecilia Stefanescu, Razvan Ionitescu, Elena Raluca Raducanu, Natalia Sarsan, Lorena Lenard, Claudia Faragau, Tania Gudu, Alex Leibovici, George Ross, Alexandru Moscu, Michaela Urma, Radu Filipescu, Carmen Roman, Stefan Colceriu, Alexandru Baciu, Vasile Tomoiaga, Ionut Corpaci-Teodorescu, Bogdan Asaftei, Stefan Iordanescu, Raluca Ioana Mirauta, Oana Monoran, Sandu Jecan, Vlad Muresan (programator), Mihai Nan, Ionut Magureanu, Cristi Magureanu, Razvan Balanescu, Monica Nan, Ileana Balanescu, Codruta Popov, Razvan Petrescu, Horatiu Marius Trif, Jeanina Blinof, Luminita Dejeu, Horia Cetean, Maria Nistor, Marta Pop, Iolanda Costide, Dana Patrichi, Bianca Gheorghescu, Bogdan Nedelcu, Andreea Vatau, Viorel Cerchez, Alexandru Dutu, Claudia Nastase, Jean Pascu Andriana Dragos, Ioana Stiopu, Camelia Zoltan, Adrian Nica, Edward Gabriel Moraru, Adriana Cozorici, Florin Petre Bostan, Andrei Fantana, Dan Ghordanescu, Liviu Ceacar, Alin Sfetcu, Mariana Catean, Sorin Ion Ceacar, Ionel Grecescu, Alma Rusu, Andrei Pasa, Armand Pagu, Cosmin Ghiserel, Carmen Musat, Ovidiu Simonca, Alexandra Poienaru, Cristina Vasiliu, Alexandru Nadaban, Simona Hodos, Eugen Chirovici, George Sipos, Alexandru Uritescu, Dragos Cantemir, Adrian Cioflanca, Cristina Tohaneanu, Alin Codrescu, Bogdan Nemes, Alexandra Pop, Diana Morarasu, Vlad Stefan Modoran, Anca Simitopol, Gheorghe Ciuhandu.

Se indoieste cineva ca, daca ar fi fost in viata, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca, Noel Bernard si Vlad Georgescu ar fi semnat Declaratia?  Sute de persoane din Romania si din Republica Moldova (inclusiv scriitorii Vitalie Ciobanu si Vasile Garnet)  au semnat textul Declaratiei.  Este surprinzator ca pe lista semnatarilor nu apar numele unor directori si presedinti de institute specializate in analiza totalitarismului si a crimelor comunismului.  Dupa cum nu apar semnaturile autodesemnatilor istorici oficiali (sub Ion Iliescu si inainte) ai comunismului romanesc…

 Pentru textul Declaratiei intiata de Vaclav Havel, Vytautas Landsbergis si pastorul Joachim Gauck:

Semnand Declaratia de la Praga ne spunem parerea si despre incercarile unora de a banaliza crimele absolute ale regimurilor totalitare, despre afirmatiile celor care vorbesc dispretuitor despre “operatiunea condamnarii comunismului” (C. Nistorescu) ori despre “profitorii condamnarii comunismului” (nu-i numesc pentru ca prefer sa mentin igiena acestui blog).

Puteti semna aici Declaratia.



3 Responses to Papa Benedict, universul concentrationar si Declaratia de la Praga

  1. […] la mişcările sociale şi, mai ales, urăsc extremismele. După ce am citit ceva foarte interesant aici, vă direcţionez, cu voia Dvs., spre un text fundamental pentru zilele pe care le trăim, […]

  2. […] am intrat pe blogul domnului Vladimir Tismăneanu, aşa cum fac cu regularitate, şi am descoperit că şi el a avut aceeaşi reacţie la citirea […]

%d bloggers like this: