Prof. Mark Kramer, Harvard (interviu EvZ luat de Vlad Stoicescu)

Gândiţi-vă la Uniunea Sovietică sub Stalin, probabil că au fost milioane de “călăi” implicaţi. Numai dacă luăm cele 14 luni dintre august 1937 şi noiembrie 1938, când 800.000 de oameni au fost împuşcaţi – de câte persoane a fost nevoie pentru a executa ordinele criminale?

Avem 2000 de oameni împuşcaţi pe zi! Şi nu ştim aproape nimic despre cei implicaţi pentru că arhivele nu sunt accesibile. În alte ţări foste comuniste, situaţia e similară, mai ales acolo unde represiunea a fost la cote înalte – Ungaria, Bulgaria, România. Nu ştim nimic despre agenţii represiunii, dacă au avut oportunitatea să refuze ordinele, ce ar fi păţit dacă o făceau, etc.

Call for papers: Universitatea de Vara “Rimnicu Sarat” (termen: 10 iulie 2010)

În acest an, Universitatea de Vară va analiza modalităţile de amintire şi reamintire sub raport istoric şi biografic a perioadei 1944-1989.

Studenţii participanţi vor fi invitaţi să reflecteze asupra diferitelor aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Întrucât efectele acestei perioade încă sunt resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent va ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Contactul cu trecutul va fi realizat, pe de o parte, prin dialogul direct cu cei care au fost martori şi victime ale sistemului represiv comunist, iar pe de altă parte, prin intermediul lectorilor, nume prestigioase pentru cercetarea problematicii memoriei totalitare si a istoriei comunismului românesc şi est-european, dar şi a perioadei post-decembriste.

Lectori: Jean-Claude POLET (Belgia),Ulrich SCHACHT (Suedia), Igor CASU (Rep. Moldova), Augustin IOAN (Bucuresti), Cristian VASILE (Bucuresti), Andi MIHALACHE (Iasi), Mirel BANICA (Bucuresti) si alti invitati IICCMER.
Universitatea de vară se va desfăşura la Râmnicu Sărat în perioada 22-28 august 2010.

Numărul de participanţi va fi de 20 de persoane.

Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă studenţi interesaţi de studiul comunismului, cu vârste cuprinse între 19-25 de ani, din anii I-V de la facultăţile de istorie, ştiinţe politice, filosofie, sociologie, jurnalistică, litere, drept, teologie, din unităţile de învăţământ superior din România. Cunoaşterea limbii engleze este obligatorie.

Toate costurile legate de participarea la Universitatea  de Vară (transport, cazare, masă) vor fi suportate de IICCMER. Coordonator de proiect: Cosmin BUDEANCA.

Proiectul beneficiază de sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer.

Selecţia participanţilor

Candidaţii pentru Universitatea de Vară trebuie să trimită un Curriculum Vitae, şi un eseu personal pe o temă legată de perioada comunistă (4-5 pagini), pe adresa IICCMER (Strada Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, Sector 2, Bucureştiti) sau la universitatea@iiccr.ro.

Eseurile vor fi evaluate de un juriu format din experţi ai IICCMER. Fiecare candidat selectat va fi sunat şi va avea un interviu telefonic într-o limbă de circulaţie internaţională la alegere (engleză, franceză, germană).

1. Termenul limită de trimitere a eseurilor : 10 iulie 2010 (data poştei)

2. Evaluarea interviurilor şi a eseurilor: 1 – 15 iulie 2010

3. Anunţarea rezultatelor: 15 iulie 2010

4. Universitatea de Vară: 22-28 august 2010

Nabokov in Berlin (Standpoint)

Vladimir Nabokov was starting his career as a writer when he found himself in Berlin. “It is clear, for one thing, that while “While a man is writing, he is situated in some definite place; he is not simply a kind of spirit, hovering over the page…Something or other is going on around him.” The short 1934 novel Despair from which this quote comes is already heavily self-ironising compared with the stories of the previous decade. But like them it is studded with incidental Berlin experiences, from the shape of the city’s S-Bahn train line on the map to the comedy of a German misspeaking English. “I suppose only the pest. The chief thing by me is optimismus.” If Nabokov’s Berlin was in his head, it was nevertheless not invented.

He lived from 1932-37 with his wife and son at Nestorstrasse 22, in the smart, quiet residential area of Wilmersdorf, comparable with London’s Chelsea. The unfussy mansion block was his first real home after the curtailed teenage years in Russia. The previous decade in Berlin had been a series of removals from one rented address to the next after his father was shot dead by Bolshevik agents in 1922. “That flat of ours in one of those newfangled houses built in the modern, boxlike, space-cheating, let-us-have-no-nonsense style…” So the imagined author of Despair commented as his creator moved in. The building was dull with an awkward tower in brick and glass towering up at its helm. The protagonist of Nabokov’s next big project, The Gift, dwelling in Agamemnonstrasse, thought that the boring architect of his block had suddenly gone mad. After the war, these leafy streets had to be raised from the rubble. (Tiny bronze plaques mark their 1954 resurrection). The Russian writer Vladimir Nabokov lived here, 1932-37, it says, but you could easily pass by that dim bronze plaque from 1999, fading into a brownish façade.

Dezbatere, luni 28 iunie, ora 17.30: „Profesiunea mea, tortura. Anchetatorii Securităţii: cazul Gheorghe Enoiu”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc vă invită la workshop-ul  „Profesiunea mea, tortura. Anchetatorii Securităţii: cazul Gheorghe Enoiu”. Participă Vladimir Tismăneanu, Adrian Cioflâncă, Dumitru Lăcătuşu şi Mihai Burcea. Manifestarea va avea loc luni, 28 iunie, ora 17,30, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, sector 2, Bucureşti.

Cine a fost Gheorghe Enoiu?
Gheorghe Enoiu, fost colonel de Securitate şi director al Direcţiei de anchete penale între anii 1963 şi 1967, s-a născut la 4 noiembrie 1927 în satul Măniceşti, comuna Băiculeşti, judeţul Argeş. În 1942, după absolvirea şcolii primare în comuna natală, se angajează ucenic la Tipografia CFR Filaret din Bucureşti, unde va lucra până în 1949. Gheorghe Enoiu a intrat în Securitate la 1 august 1949, în urma absolvirii, între primii 10, a unui curs de patru luni la „Şcoala profesională a DGSP”.

Dezbatere la TVR 1, duminica, ora 12.30 (Ramona Avramescu si Vladimir Tismaneanu)

Cei interesati pot urmari astazi dezbaterea de la TVR1, ora 12.30h.

Sofia Gurevich-Cosma: un destin intre pian si Gulag (Victor Eskenasy)

Din 1934 devenea, la Academia de Muzica din Viena, studenta unui mare pedagog, Julius Isserlis, nascut la Chisinau si format la Moscova la scoala lui Taneyev, intre altii, si devenea pianista concertanta in Austria. Nazistii aveau sa alunge insa muzicienii evrei din Viena, iar Sonia, chemata de parinti sa revina la Riga, refuza invitatia profesorului ei de a se refugia in Anglia. Consecintele aveau sa fie dramatice fiindca, odata cu incheierea scurtei perioade de independenta a Letoniei, in 1940, cariera ei de pianista se apropia de sfirsit. In 1941, intr-unul din valurile de arestari facute de NKVD, Sonia era retinuta din cauza pasaportului ei austriac si deportata intr-un lagar in Karaganda (Kazahstan).

In amintirea ei, cei sapte ani traiti in Gulag s-au rezumat la trei elemente principale: munca fortata, foamete si lupta pentru supravietuire. Eliberata in 1947, expulzata spre Viena, dar detinuta inca pentru citeva luni la Sighet, avea sa mai traiasca doi ani de peregrinari si lipsuri, impreuna cu mica Ilona, copilul de un an, nascut din iubirea ei, in lagarul de munca, cu un codetinut, de nationalitate romana, Cosma. Cei doi se reuneau dupa trei ani, in Romania, iar din 1956, sub numele Sofia Cosma, artista separata de pian timp de 15 ani isi relua studiile ajutata de Florica Muzicescu, pentru a fi consacrata ulterior, ba chiar identificata, drept o reputata pianista a scolii romanesti.

What Really Happened to Children in the Gulags? The Inside Story (by Anne Applebaum)

Several years ago, a friend who helped me to find my way around the Russian State Archives in Moscow asked if I would like to meet another woman who was also working there. She was not doing research for a book, and she was not a scholar. Instead, she was indulging her curiosity and her nostalgia. Forty years earlier, she had worked as a baby nurse in a children’s home inside one of Stalin’s labor camps. Now she wanted to find out what had happened to some of the people she had known there, to jog her memory of names and dates.

Parteneriatul dintre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Konrad Adenauer

Miercuri, 16 iunie, ora 16.30, a avut loc semnarea Parteneriatului dintre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Konrad Adenauer. În deschiderea evenimentului, au vorbit dr. Holger Dix, director al reprezentanţei KAS pentru România şi Republica Moldova, dl. Vladimir Tismăneanu, preşedinte al Consiliului ştiinţific al IICCMER şi profesor la University of Maryland, şi dl. Ioan Stanomir, preşedinte executiv al IICCMER, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.

Dragoş Paul Aligică la IICCMER, miercuri, ora 12.00 (Str Alecu Russo, nr. 13-19)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc vă invită miercuri, 23 iunie 2010, orele 12.00, la sediul din Str. Alecu Russo, nr. 13-19, etaj V, Bucureşti,  la un workshop despre Metodologia cercetării comunismului. Perspectiva ştiinţelor sociale susţinut de Dragoş Paul ALIGICĂ (George Mason University, SUA) cu intervenţii ulterioare oferite de Vladimir TISMĂNEANU (University of Maryland, SUA; preşedintele Consiliului Ştiinţific IICCMER) şi Mihail NEAMŢU (director ştiinţific IICCMER).

Nu toata lumea a plecat capul (dezbatere la IICCMER, marti, 22 iunie, ora 15.30)

Masa rotunda: De pe bancile scolii in inchisorile comuniste

de D.S. HotNews.ro

Luni, 21 iunie 2010, 17:07 Actualitate | Cultură

Curtea Veche Publishing in parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) organizeaza masa rotunda De pe bancile scolii in inchisorile comuniste, ce va avea loc marti, 22 iunie 2010, incepand cu ora 15:30, la sediul IICCMER (Str. Al. Russo, nr.13-19, et. V, ap.11). La eveniment vor fi prezenti: Lacramioara Stoenescu (autoarea volumului De pe bancile scolii in inchisorile comuniste), Vladimir Tismaneanu, Ioan Stanomir si Ion Nestian.

Despre volumul De pe bancile scolii in inchisorile comuniste
“Atunci cand mai sunt unii care vorbesc despre pasivitatea romanilor in anii dictaturii comuniste, este bine sa stim ca nu toata lumea a plecat capul, ca au existat atatea forme de rezistenta care au creat adevarate cosmaruri pentru un regim detestat, pe drept cuvant considerat ca antipatriotic, antidemocratic si inuman. Un regim al terorii si al minciunii. Cartea Lacramioarei Stoenescu este deopotriva o recuperare a memoriei si un act de justitie morala pentru acei tineri care, sperand cu disperare, au sfidat domnia Raului. Cand totul parea pierdut, ei s-au obstinat sa nu capituleze. Au platit cu ani grei de temnita, cu persecutii oribile pentru curajul verticalitatii. Ar fi necesar ca aceasta carte, onesta, profunda, pasionanta si tulburatoare, sa fie citita de cat mai multi tineri, elevi si studenti, ca un argument pentru demnitate si un antidot impotriva lasitatii, cinismului si conformismului servil.”, spune Vladimir Tismaneanu.