“Colloquium politicum”: O excelenta revista despre universul politicului

Am primit recent primul numar (ianuarie-iunie 2010) al revistei semestriale de analiza pluridisciplinara a politicului, Colloquium politicum. Publicata a la Editura Universitatii de Vest din Timisoara, excelenta revista, proaspata ca abordari si ca viziune, apare sub egida Centrului interdisciplinar de studii regionale, avandu-i ca editori pe Vasile Docea, Robert Reisz si Smaranda Vultur.  Sunt incluse remarcabile studii de caz pe teme legate de comunismul romanesc si est european, precum si recenzii despre lucrari datorate unor autori precum Ruxandra Cesereanu, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Mihaela Sitariu, Marius Oprea, Cristian Vasile, Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu si Laurentiu Maricutoiu. Am citit cu mare interes studiile semnate  de Reinhold Stipsits (despre psihologia dictatorilor totalitari); Manfried Stock (despre intelighentsia tehnica din fosta RDG); Oltita Cantec (despre teatrul romanesc sub controlul ideologic comunist); Vasile Docea despre controlul ideologic al imaginilor asupra razboiului); Dorin Dobrincu (despre rezistenta armata anticomunista din Vrancea, Oraganizatia “Vlad Tepes II”, 1949-1950).

Extrem de interesant mi se pare studiul propus ca dezbatere, scris de dr. Robert D. Reisz, “despre vinovati si vinovatii in procesul comunismului”.  Bine-informat, atent la nuante, dovedind acea seriozitate analitica si constiinta morala pe care nu a regasim, din pacate, in atatea interventii zgomotoase si adeseori de o imensa ipocrizie care contesta insasi legitimitatea demersului confruntarii continue cu trecutul traumatic. Doctor in informatica, profesor la Universitatea de Vest, Robert Reisz este cercetator la Institut fur   Hochschulforschung al Universitatii Martin Luther, Halle Wittenberg.  Iata cateva din temele explorate: Poate fi o ideologie vinovata pentru crime? Relatia dintre vinovatie directa si vinovatie morala; Regimul totalitar si transferul responsabilitatii morale individuale; Ar fi putut ideologia comunista sa produca o societate care sa nu fie totalitara?  Scrie Robert Reisz: “Imi asum deci constient morala iudeo-crestina in forma sa actuala europeana modelata de ideologii democratice liberale.  Desigur, nu e posibila o referinta la o codificare completa si actuala a acestei morale, multitudinea de texte scrise de sustinatori si critici precum si existenta unui simt comun moral, sunt insa probabil suficiente pentru a forma un cadru utilizabil.  Nu incerc in acest text, in nici un fel sa relativizez crimele comise in perioada mentionata, nu consider insa principala problema a unui proces al comunismului cea de identificare sau de analizare a faptelor, pe care le consider dincolo de orice dubiu, ci aceea de interpretare a sensului dat ‘vinovatiei'”.  Ceea ce implica recunoasterea primatului ideologiei in sistemul totalitar, comunist sau fascist, faptul ca aceste regimuri utopic-revolutionare, inspirate de religii seculare, erau experimente exacerbate de inginerie sociala, de “purificare” prin “imbunatatirea parcului uman” (Robert Reisz il citeaza pe Peter Sloterdijk), actiuni sistematice de reconstructie a conditiei umane prin persecutarea si chiar eliminarea fizica a grupurilor considerate “nedemne de a trai”.