Felicitari, Dan Tapalaga! Un spectator angajat la ceasul bulversarii valorilor

 

Dan Tapalaga este un spectator angajat, in sensul dat acestui concept de Raymond Aron. Observa si judeca atent politica, dar o face crezand intr-un set de valori, asnume valorile societatii deschise. Refuza falsele echidistante, obiectivismul ostentativ care nu are nimic de-a face cu obiectivitatea. Sanctioneza Raul oriunde si oricand il depisteaza. Ma bucur din suflet pentru faptul ca a primit Premiul GDS si il asigur de incasabila mea prietenie.

Cand atatia fac matanii imposturii si turpitudinii, Dan Tapalaga este un model de rezistenta la ispitele puterii si banului. Cand atatia se rinocerizeaza, Dan Tapalaga este un model de onestitate, probitate si curaj. Cand atatia musamalizeaza ticalosia, Dan Tapalaga o denunta neobosit. Formula sa, revolutia borfasilor, despre tentativa avortata de lovitura de stat din 3-6 iulie 2012, va ramane, nu ma indooiesc, in istoria presei democratice romanesti. Cand se ajunge la situatii extreme, cand taberele sunt departajate categoric, cand polarizarile nu mai pot fi ignorate ori invaluite prin dubioase sofisme, Dan Tapalaga nu se fereste, ba chiar dimpotriva, sa spuna lucrurilor pe nume. O face deschis, se situeaza fara echivoc de partea statului de drept, a valorilor autentic liberale.

Iata mai jos textul “Argumentului” pe care l-am scris pentru volumul sau “Bulversarea valorilor”, aparut la Humanitas in 2010.

Atunci cand este practicat cu franchete, onestitate si har, jurnalismul este o arta.  Fac parte dintre cei care il citesc pe Dan Tapalaga cu cu mare atentie, cu admiratie si mai ales plin de respect. Pentru ca avem de-a face cu un jurnalist total, cu un om care refuza aprioric conditia ancilara. Carte pe care o propune acum, o selectie din scrierile sale pentru Hotnews (comentarii si eseuri) este deopotriva caleidoscopica si de o impresionanta coerenta launtrica.  Organizata tematic, subiectele ei centrale sunt suferintele unei tranzitii ce refuza sa se incheie, abdicarile clasei politice, compromisurile ignobile ale unor jurnalisti infeudati intereselor mogulocratiei, situatia geopolitica a Romaniei si pariurile politicii ei externe. 

Verbul lui Tapalaga este incisiv si lucid, pasionat si realist. Scrisul sau este alert, imprevizbil, polifon si totusi de o consecventa unica. Nu vreau sa minimalizez contributiile altor ziaristi independenti (nu sunt atat de multi, din nefericire), dar pentru mine comentariile lui Dan Tapalaga sunt exemplare ca luminozitate morala. Am auzit pe unii reprosandu-i tocmai acest lucru. In ce ma priveste, il vad pe Dan Tapalaga drept un ziarist din stirpea nobila ilustrata candva de George Orwell, Albert Camus si N. Carandino: el spune ceea ce gandeste, nu in mod frivol, narcisist ori capricios, ci pe pe baza a ceea ce se cheama l’esprit de sérieux.  Nu are timp de comicarii burlesti.  Nu pactizeaza cu Raul si repudiaza rationalizarile specioase ale celor care o fac. Reactiile sale in raport cu infrangerile morale ale presei romanesti anexate intereselor oligarhice se nasc dintr-o imensa tristete.  Diagnosticheaza sindromul (pe care eu il numesc”voluptatea ticalosiei”) si cauta solutii. Uneori le gaseste, alteori nu.  Nu dispera, merge inainte, convins ca daca noi tacem acum, nu va avea cine si cum sa vorbeasca maine.  Gratie lui Dan Tapalaga descoperim lucruri ascunse sub invelisul duplicitatilor culpabile.  Este un revelator al adevaratelor stari de lucruri, un adversar al mirajelor propagandistice, al dantelariilor sofiste si al evazionismelor bine-remunerate. Detesta dublul discurs, capcanele dublelor standarde, psihologia contorsiunilor justificatoare pentru servilisme abjecte. Cititi ce are de scris despre vedetele mediatice ale acestui „timp al dispretului” (spre a relua termenul lui Malraux), analizele fara cususr ale ramificatiilor tentaculare ale mafiilor financiare dintr-o Romanie debusolata.  Dan Tapalaga este cronicarul intristat si demn al patologiilor etice ale tranzitiei romanesti. Ceea ce ne ofera aici (inclusiv prin includerea unor reactii simptomatice din partea cititorilor) este radiografia inclementa a culturii politice din Romania de dupa comunism. Scrie cu vibranta compasiune despre angoasele acestor timpuri. Le simte, le cunoaste, le explica.

Dan Tapalaga exploreaza cu un ochi patrunzator esecurile atator promisiuni politice. Sustine statul de drept si identifica originile aversiunii in raport cu acesta. Nu stiu un alt comentator roman care sa fi scris mai pertinent, mai indignat si mai indurerat despre atacurile impotriva demersului de condamnare a dictaturii comuniste din Romania drept ilegitima si criminala. Dar Tapalaga stie ca suntem prinsi in ceea ce putem numi o batalie culturala (Kulturkampf), ca sufletul omului in post-comunism este asaltat din varii directii, de la populismul etnocentric la demagogiile unei apocrife „Noi Stangi”. De aici si invitatia sa catre o elita fatalmente minoritara „de a se bate mai departe–individual sau asociati in proiecte noi si credibile—pentru principii democratice, pentru o economie de piata reala, si pentru un stat functional, chiar daca activistii progresului cocheteaza cu abandonul.  Ceilalti nu obosesc niciodata”.

Aici gasesc eu cheia interventiilor lui Dan Tapalaga, in acest liberalism ultragiat, in revolta neostenita impotriva obscurantismului de orice fel, a tribalismelor colectiviste si a imposturii agresive. Cand scrie despre SOV, CTP, Nistorescu ori despre mineriadele din presa din ultimii ani, cuvantul lui Dan Tapalaga este transant precum un bisturiu chirurgical. El probeaza, dincolo de criticile pe care le formuleaza la adresa unor decizii ale lui Traian Basescu, ca acesta este tinta atacurilor furibunde tocmai pentru ca sustine statul de drept. De aceea vorbesc despre revelatorul Tapalaga: basescofobia nu provine din simple alergii psihologice, din incompatibilitati individuale, ci din dorinta de revansa a oamenilor sistemului Iliescu in raport cu cel care le-a zdruncinat netrebnicul confort. Intr-un timp al unor aiuritoare schimbari la fata, al unor dezvaluiri socante despre trecutul colaborationist al unor personalitati culturale respectate, al mercenarizarii unor intelectuali influenti de catre diverii falsi Mecena, Dan Tapalaga este un partizan al claritatii morale. Este un moralist in lupta cu teratologia amorala si cu politicanismul umoral. Intensitatea emotionala a scrisului sau este intotdeauna balansata de o rationalitate consecvent asumata. Eseul despre Adrian Paunescu („Mortul invingator. Bulversarea valorilor”) sintetizeaza exemplar convingerile democratice ale acestui indragostit de adevar, legalitate si transparenţa. La un ceas in care atatia au capotat penibil, acceptand sa devina lacheii noilor potentati, Dan Tapalaga stie sa apere, cu nobil orgoliu, dreptul său si al nostru la verticalitate.

2 Responses to Felicitari, Dan Tapalaga! Un spectator angajat la ceasul bulversarii valorilor

  1. […] Vladimir Tismăneanu articole cu numele Adevaruri necesare: Brucan, Paler, Radu Calin Cristea si cu mine, Felicitari, Dan Tapalaga! Un spectator angajat la ceasul bulversarii valorilor şi https://tismaneanu.wordpress.com/2013/02/11/despre-civilitate-si-acuratete-cateva-precizari-pentru-doamna-alina-mungiu-pippidi/ […]

%d bloggers like this: