Susan Sontag şi neliniştea modernităţii

Admirată necondiţionat de unii, vehement contestată de alţii, Susan Sontag a fost una dintre cele mai originale, deci influente şi controversate, personalităţi intelectuale americane. A întruchipat perfect neliniştea modernităţii. La New York, în cadrul lui “Theatre Workshop”, s-a jucat un spectacol multimedia, cu titlul “Sontag: Reborn”, bazat pe jurnalul şi caietele scriitoarei, editate de fiul ei, David Rieff. Nu a avut talentul polemic şi vocaţia de prozatoare a lui Mary McCarthy, nici cel al construcţiei metafizice al lui Hannah Arendt. Dar a avut, în schimb, harul stilului şi al nonconformismului ca mod de viaţă, de interacţiune, de gândire, de scris.

Eseul despre “Camp”, ca modalitate estetică, a prefigurat o revoluţie în recunoaşterea dreptului la alteritate. Editura Humanitas a demarat o serie de autor dedicată regretatei eseiste publicând tulburătoarea carte scrisă cu puţin timp înainte de stingerea ei din viaţă, „Privind la suferinţa celuilalt”. Este o meditaţie de o sinceritate ce-ţi taie respiraţia despre cruzime, suferinţă, agonie, aşa cum apar aceste stări limită în imaginile fotografice. Cum poate fi contemplată oroarea, cum poate fi ea transfigurată estetic? În ultimii ani am recitit multe din scrierile lui Susan Sontag, inclusiv studiile introductive la volumul de eseuri „Homo Poeticus” de Danilo Kis şi la romanul lui Victor Serge, revoluţionarul ruso-francez, „Cazul tovarăşului Tulaev”. Victor Serge a fost bunul prieten al lui Panait Istrati. Ruptura lui Istrati cu bolşevismul a început când a constatat mizeriile la care era supusă în Rusia pe cale de stalinizare familia revoluţionarului de profesie Viktor Lvovici Kibalcici, alias Victor Serge.

Pentru textul integral al acestui articol:

http://literaturadeazi.ro/content/susan-sontag-%C5%9Fi-nelini%C5%9Ftea-modernit%C4%83%C5%A3ii

Despre Danilo Kis, recomand grupajul din revista online LaPunkt:

http://www.lapunkt.ro/

Comments are closed.

%d bloggers like this: