Despre ipocrizie, erori si curajul de a spune “am gresit”

Primesc, pe platforma “Contributors”, acest mesaj din partea domnului Joe Negut: “Ştiţi ce este jenant domnule Tismăneanu? Faptul că încercaţi tot timpul să amestecaţi lucrurile, cu ipocrizie! Cum că Radu Călin Cristea v-ar fi făcut observaţii care să ţină de origine şi etnicitate? V-a găsit lucrări unde eraţi pe linie, chiar faptul că aţi candidat la un post la o materie ideologică la Construcţii trebuia să documenteze asta! Astea nu sunt incriminări privind alte chestiuni, ci pur şi simplu faptul că eraţi şi dumneavoastră un autor de texte pe linia, cu implicite genuflexiuni la marele Cârmaci. Dacă aţi fi practicat de exemplu matematica, astfel de texte nu ar prea fi existat, doar dacă aţi fi scris editoriale la Gazeta Matematică în ianuarie! Nu ştiu de ce încercaţi să ocultaţi începuturile publicistice? Aşa erau vremurile şi oamenii evoluează. Nu-i nicio nenorocire că la douăzeci de ani aţi fost de stânga… Aţi fost apreciat pentru începuturile politologice şi de studiu asupra comunismului în România post-decembristă. Acum sunteţi contestat pentru anumite ataşamente la personalităţi care nu onorează cu nimic esenţa studiilor dumneavoastră! Dacă v-aţi fi păstrat în registrul echidistanţei, fie şi doar academice, nu ar fi atâtea contestări privindu-vă.”

     Iata raspunsul meu:
Nu as fi raspuns, dar imi atribuiti spuse care nu sunt ale mele. Nu am spus eu, ci un participant la discutie, cred ca profesorul Peter Manu, ca articolul lui RCC a avut initial un titlu (anuntat in OC) care putea sugera asa o interpretare (“Homo Brucanus”). Chiar autorul l-a schimbat, fara insa a explica vreodata de ce. Nu este  un subiect care sa ma (mai) intereseze in vreun fel. V-as fi indatorat daca ati evita atacuri la persoana, macar pe acest forum (“ipocrizie” este un cuvant tare, de-a dreptul insultator). Avem fiecare dreptul la atasamente. Nu despre acest lucru discutam aici. Nu stiu cine ma contesta si de ce. Nu candidez pentru nicio pozitie publica :)
  • Despre “contestatari”, ma consolez cu aceste cuvinte citate de Dan Tapalaga: “Isi rationalizeaza pervers abdicarile si isi sustin reciproc ticalosiile. Cu cat se afunda mai adanc in mlastina, cu atat mai tare simt nevoia sa-i denigreze pe cei care nu o fac. Cand realizeaza ca nu mai au cale de intoarcere, ca s-au compromis jalnic, recurg la metode de acest gen incercand sa se convinga pe ei insisi ca nu ei, ci tocmai cei care nu ingenuncheaza, sunt sclavi. Este o contorsiune psihologica bazata pe sofisme morale si dubla-gandire, auto-dispret camuflat in dispret pentru cei care rezista.”

    Nu trebuie sa fiti de acord cu ele, dar poate ca merita sa meditati putin la atatea schimbari la fata din Romania ultimului deceniu. In ce ma priveste, cand am constatat ca am gresit, am spus-o public. Am spus ca nu ma simt fericit ca am scris la “Jurnalul National”, chiar daca acolo au scris si oameni pe care ii respect profund. Am spus ca am gresit cand i-am acordat lui Ion Iliescu creditul invatarii politice si am subestimat persistenta mentalitatii sale bolsevice (despre care, ma grabesc sa o spun, am scris pe larg de-a lungul anilor, incepand din 1990). Am gresit cand am facut o vizita de o jumatate de ora la Gigi Becali acasa, in 2004. Nu era o “crima”, ci o greseala care putea da nastere si a si dat la unele confuzii. Nu stiu macar un semnatar al scrisorii catre Bruxelles din iulie 2012 in care se justifica nejustificabilul, in chip sofist si distorsionant, care, macar acum, sa spuna “Am gresit”. Nu suntem perfecti, domnule Negut, dar putem sa ne corectam erorile daca admitem ca sunt erori.

    Profesorul Peter Manu a adaugat:

    @joenegut

    “Acum sunteţi contestat pentru anumite ataşamente la personalităţi care nu onorează cu nimic esenţa studiilor dumneavoastră! Dacă v-aţi fi păstrat în registrul echidistanţei, fie şi doar academice, nu ar fi atâtea contestări privindu-vă.”

    Pentru documentarea unui protest adresat Centrului de Monitorizare al Antisemitismului din Romania, am identificat, intr-un interval de 6 ani (2006-2012), sute de comentarii antisemite la adresa profesorului Tismaneanu intr-o singura publicatie (ziarul electronic Cotidianul). In contrast, numarul celor care-l contestau pe profesorul Tismaneanu, in aceiasi publicatie, pentru “atasamente la personalitati..” se puteau numara pe degetele unei singure maini.

    http://www.contributors.ro/global-europa/comunism-antisemitism-negationism/

Comments are closed.

%d bloggers like this: