Cine e fascist? Cine e antisemit? Cine (nu) protesteaza?

Remarcabil articolul semnat de Anca Manolescu pe platforma “Contributors”. De ani de zile se poarta campanii imunde impotriva unor intelectuali critici din Romania. Am scris candva, era prin 1993, cred, un articol impreuna cu Mircea Mihaies, cu titlul “Infamy Restored” (Infamia restaurata). A aparut in revista trimestriala de la Londra, “East European Reporter”.  Vorbeam acolo despre revarsarile xenofobe si intelofobe din publicatii precum “Romania Mare” si “Europa”.  Aminteam si rolul ziarului “Adevarul” din perioada Darie Novaceanu, in instigarile impotriva adeptilor pluralismului. Inconjurat de curtea sa intelectuali fesenisti, Ion Iliescu savura atacurile mizerabile imptriva unor Doina Cornea, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Mihai Sora, Octavian Paler, Mircea Dinescu si atatia altii.

Atacurile impotriva “ghedesistilor” erau muzica pentru urechile sale. Am fost eu insumi tinta acestor imunditii (in 1997, politologul Michael Shafir a scris pe acest subiect un articol in revista editata de postul de radio Europa Libera, la fel, istoricul Dan Ionescu despre ofensiva impotriva lui Horia Patapievici). Vadim a continuat sa disemineze abjectiile sale in toti acesti ani. Ion Coja si-a urmat traseul de indarjit negationist al Holocasutului si de calomniator al celor care se opun acestei abordari obscene (intre alte tinte, Andrei Oisteanu). Dar lucrurile s-au agravat, mai ales dupa 2004, pe fondul mobilizarii societatii civile in directia condamnarii dictaturii comuniste ca regim ilegitim si criminal. Au rabufnit agresiuni verbale de ultima speta impotriva lui Andrei Plesu, H.-R. Patapievici, Mircea Cartarescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea, Mircea Mihaies, Lucian Boia.

S-a produs o repliere a inteligentsiei romanesti, au avut loc stupefiante transfigurari, personaje care pareau onorabile au intrat in corul detractorilor celor care sustin statul de drept, decomunizarea, spiritul pro-occidental, traditia lovinesciana. Ni s-a vorbit ex cathedra despre “impecabilul Ponta”. Altii, au ales strategia tacerii. Timp in care, pestilentiul huliganic a prosperat. S-a ajuns pana la paroxismul ridicolului cand premierul-plagiator il denunta, cu voiosia neghioaba pe care, in cazul sau, i-o poate da doar irespnsabilitatea,  pe Mircea Mihaies, un admirabil intelectual umanist, drept “fascist batran” cu inclinatii “neo-naziste”. Este exact atmosfera favorabila extremismului, huliganii polueaza internetul cu infectii antisemite, scriu miselii ordinare despre familia lui Horia Patapievici, pangaresc (la propriu) morminte. Sa citim, asadar, instructivul, alarmatul si alarmantul articol al Anvai Manolescu. Vorbeste despre un moment istoric dureros si penibil. (VT)

“Pentru ultranaţionalişti, iubirea de patrie constă într-un discurs al urii, al minciunii violente, al confuziei programate. În gura lor, oricine, fie că îi deranjază fie că au primit job să-l murdărească devine un primejdios duşman al ţării: concurenţii politici, vecinii supărători, intelectualii publici. Reţeta acestui discurs – folosit şi de Securitatea comunistă – e monotonă. Minciunile cele mai sfruntate sînt prezentate drept dezvăluiri, violenţa atacatorului e pusă în seama celui agresat, non valoarea îşi arogă dreptul de judecător al tuturor valorilor. Peste această plasă de confuzie, schimonosiri, iluzie, trebuie să răsune cîteva cuvinte stigmat menite să stîrnească în cititor panică amestecată cu dispreţ şi, finalmente, pulsiune distructivă. Unul dintre aceste cuvinte este şi acum „evreu”. Revista „România Mare” a dat tonul. Astăzi există site-uri care deversează nestingherite şi neobosite aceleaşi tip de discurs ţesut din elucubraţii veninoase.

Unul se intitulează modest „Fără secrete România. Site dedicat Reptilienilor Anunnaki. Conspiraţii, Ezoterism, Ocultism, Spiritualitate, Istorie, OZN şi multe altele…” O nebuloasă SF, de bîlci universal, tribuna post-modern naţionalistă a unui neştiut super ştiutor. El e „Dragoş Anunnaki”. Lucrările sale – pe care se bazează într-un interminabil şi inept rechizitoriu împotriva cîtorva intelectuali publici – le-a publicat pe propriul site. Iată, printre altele, cîteva din declaraţii reproduse în propria sa grafie: „Paranoia sionista numita holocaust, este o chestiune fantasmagorica…”. „Germania Nazista, am explicat intr-un articol pe larg, ca aceasta a fost provocata de catre mafia evreiască…”. „Oricine va incerca sa critice pe liderii evrei conducatori ai planetei vor fi etichetati ca «antisemiti». Cui ii foloseşte de fapt antisemitismul şi ce înseamnă antisemitism si cine sint evreii ca «rasa»? Aflati in acest articol!”

Pentru Anunnaki, fantasma „caracatiţei evreieşti” care conduce maşinăria internaţională influenţează, desigur, ocult şi destinul României. Ce importanţă are că în ţară n-au rămas decît puţini evrei, în majoritate bătrîni? Evreii pot fi „inventaţi”. „Evrei khazari” adică evrei prin opţiune nu neapărat prin naştere: iată stigmatul sub care sînt mînjiţi Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Mircea Dinescu. E citat îndelung „jurnalistul Roncea”, ca un fel de mentor, căci de mulţi ani produce un discurs din acelaşi aluat. Acesta e, după propriile spuse, coleg al lui Sorin Roşca Stănescu – colaboratorul recunoscut al Securităţii. E invocat cu respect „Maestrul Constantin Barbu”, calomniatorul craiovean al lui Gabriel Liiceanu. H.-R. Patapievici e injuriat fiindcă a făcut din Eminescu „cadavrul politic” al culturii româneşti. Asta pe baza unui citat unde acuzatul îi critică pe adepţii români ai corectitudinii politice şi ai ideologiei post-moderne pentru care Eminescu este „cadavrul din debara”. Ca şi Securitatea, Anunnaki are puterea de a face albul negru, de a tortura logica după plac. Tot aşa procedează cînd, autor masiv pe propriul site, e de acord cu Roncea cum că Andrei Pleşu ar fi un „filozof fără operă”, adăugînd alte mizerii care ţin de o minte deraiată ori programată pentru calomnie. Totul e presărat cu vorbe injurioase, aluzii obscene, judecăţi tăios fantasmagorice şi „denunţuri” ale acestor „evrei khazari”, ameninţare pentru România…”

Pentru textul complet:

http://www.contributors.ro/global-europa/scrisoare-catre-doamna-ioana-petrescu-ministru-de-finante-din-partea-lui-aurelian-craiutu-si-vladimir-tismaneanu/

 

 

Comments are closed.

%d bloggers like this: