Presedintele Iohannis, unii consilieri de la Cotroceni si riscul “datului in bară”

Dl Klaus Iohannis si-a numit consilierii pe teme de maximă semnificaţie politică, socială, economică si culturală. Este simptomatic că, in pofida unui mesaj trimis de numerosi cunoscuți intelectuali, publicat in revista “22″, dl Iohannis (care a răspuns ca se va gândi cat se poate de serios la acel subiect) continuă să apeleze la personaje precum Dan Mihalache (pesedist devenit penelist, fost redactor al imundei publicații feseniste “Azi”, de care nu stiu sa se fi delimitat) si Andrei Muraru (s-a scris destul despre contra-performanțele profesionale si morale ale acestuia pentru a mai fi nevoie sa insist). Să menționez, totusi, că numele domniei sale apare pe scrisoarea de tristă amintire trimisă catre Bruxelles in care se spunea că in România totul merge minunat, splendid si, vorba cuiva, impecabil!

Scria, asadar, dl Iohannis: “Mulțumesc Revistei 22 pentru scrisoarea deschisă pe care mi-a adresat-o în numele unui grup de intelectuali. Îi asigur pe semnatarii ei că rămân credincios promisiunilor și angajamentelor pe care mi le-am luat față de românii din țară și din străinătate. Acest lucru se va reflecta în toate deciziile mele, inclusiv în privința echipei de consilieri”.

Răspundea astfel acestei ingrijorări: “Tocmai pentru că aţi generat atâtea speranţe, am fost uimiţi când am citit lista posibililor dumneavoastră colaboratori. Până acum nu ați dat nici o dezmințire în privința lor. Desigur, nu ne-am închipuit nici o clipă că echipa care vă va însoţi la Cotroceni va fi lipsită de orice culoare politică. Suntem totuşi uimiți și îngrijoraţi că v-ați oprit, pentru funcția de şef al cancelariei prezidenţiale, asupra unei persoane (Dan Mihalache) ale cărei antecedente nu-l recomandă în nici un caz ca pe un democrat veritabil. De la traseul său curricular, care începe în perioada Văcăroiu, traversează „perioada Năstase” virând apoi către Crin Antonescu, trecând apoi prin opinia sa, pe care a făcut-o publică, privind parteneriatul româno-american, și până la felul în care se exprimă domnia sa („jigodie frustrată”, „mai du-te și tu în mă-ta”, „mai caută pe goagăl”) e în grav dezacord cu ce aşteptăm din partea instituţiei prezidenţiale. Stilistic, se află la antipozi faţă de dumneavoastră, şi ne e greu să ne închipuim cum ar decurge o asemenea colaborare. Nu multe vorbe bune se pot spune și despre ceilalți consilieri ce par a fi fost nominalizați.”

In mod regretabil, observ că apelul unor oameni precum Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Andrei Cornea, Magda Carneci, Vlad Zografi, Ioan Stanomir, Rodica Culcer, Andreea Pora, Alexandru Lazescu, Stere Gulea, Sorin Vieru, Aurelian Craiutu, Livius Ciocarlie, Andrei Oisteanu, Raluca Alexandrescu, Sever Voinescu, spre a-i numi doar pe acestia, a fost ignorat. Poate că noul consilier pentru relatiile cu societatea civilă, dl Andrei Muraru, va găsi de cuviintă să meargă la GDS să discute acest subiect. Mă rog, dificultatea e ca dl Muraru este chiar el parte a problemei…

http://www.revista22.ro/presedintele-klaus-iohannis-raspunde-scrisorii-intelectualilor-gds-voi-ramane-credincios-angajamentelor-luate-in-fata-romanilor-lucru-care-se-va-reflecta-in-toate-deciziile-mele-inclusiv-in-privinta-echipei-de-consilieri-50890.html

Noua presedintă a PNL, doamna Alina Gorghiu, se duce să dea primul interviu in acesta calitate la toxica “Antena 3″. De ce tocmai acolo? De ce tocmai omului de incredere al lui Felix? De ce acea nevoie ca in acea prea putin onorabila companie sa-l atace pe Traian Băsescu? De ce nu pe borfasii aflati dupa gratii? Cine e inamicul statului de drept in România, Traian Basescu sau Victor Ponta? In urmă cu doar două seri, Mihai Gâdea se referea la mine, in vechea traditie a acelei oficine, ca la un “ciomagar băsescian” care “loveste” in presedinte. Cel acuzat, de fapt calomniat, in urmă cu doar cateva săptămâni ca s-ar fi ocupat cu traficul de copii este acum in gratiile lui Gâdea. E de bine? E de rau? Este bine sau rau prevestitor? Pentru moment, atitudinea cea mai sănătoasă rămane cea de wait and see

In multe privinte, am un sentiment de déjà vu, pluteste in aer ceva din atmosfera anului 2012, cu PNL si PSD fiind “pe veci prietene”. Oamenii lui Crin Antonescu dau tonul in PNL. Acelasi Crin Antonescu care o punea nu atat de demult la punct pe doamna Victoria Nuland, adjunctă a secretarului de stat al SUA pentru chestiuni europene. Omul a cam dispărut de sub reflectoare, dar euforia de tip crinantonescian pare sa fie din nou la ordinea zilei. Tout va très bien, Madame la Marquise

http://www.contributors.ro/global-europa/tout-va-tres-bien-madame-la-marquise-crin-antonescu-despre-starea-romaniei/

Doamna Iulia Huiu vine dinspre lumea lui Tariceanu si a lui Eugen Nicolăescu (il mai țineți minte?). O alta doamnă, Nicoleta Nicolae, a fost purtatoarea de cuvant a duumivirului pucist El Crin (Antonescu) in timpul cat s-a instalat pe post de presedinte interimar (ză mazăr end ză fazăr). Deci această doamnă povestea presei românesti si internaționale despre faptele glorioase ale celui care indeplinise planul voiculescian de inmormântare a statului de drept.

Nu am recunoscut măcar un nume dinspre PDL. Să fie multumit domnul Vasile Blaga cu această strălucitoare absenţă a formaţiunii sale din echipa care, totusi, s-ar fi presupus a reflecta victoria candidatului ACL? Ori poate că dl Leonard Orban reprezintă PDL? Ar mai fi si chestiunea, catusi de putin secundara, a valorii dovedibile si verificabile a acestor consilieri. Mi-e teamă că sunt in genere mediocrităti in domeniile lor si au o scara axiologică destul de inclinată. O exceptie ar putea fi dl Laurentiu Stefan, daca va fi numit.

De bună seamă, este dreptul domnului Iohannis să-si aleagă consilierii in care are incredere. Este dreptul nostru să ne exprimam lipsa de incredere in unii dintre acestia. Mi-e teamă că peste cateva luni il vom auzi spunând, asemeni domnului Traian Băsescu in conferinta de presă de sambătă, că, atunci cand vine vorba de numiri, i se mai intâmplă “să o dea in bară”…

De pilda, ignorarea de către consilierul Muraru a ceea ce pare să fie pozitia domnului Octav Bjoza, primul decorat de dl Klaus Iohannis cu cea mai inalăa distinctie a statului, in raport “martirii legionari”, cei care l-au invătat ce inseamnă morala: “Mi-au marcat tot restul vieții. de la ei am învățat pentru totdeauna că nimic nu se poate realiza fără morală (…) Tot ei mi-au atras atenția că neamul românesc este bântuit de trădători, de vânzători de țară și au avut dreptate. Din cazua asta îi voi purta în mintea și sufletul meu, câte zile voi avea”, a spus președintele AFDPR. Mă intreb ce are de spus IICCMER? Dar Institutul “Wiesel”? Ambele institute au ca misiune confruntarea onestă cu trecutul traumatic. Deci lupta impotriva mistificărilor, a minciunilor propagandistice, a nostalgiilor comuniste si fasciste. Evident, lucrurile trebuie verificate atent. Dar dacă aceasta e pozitia d-lui Bjoza, si se pare ca asa stau lucrurile, dl Muraru i-a făcut un imens deserviciu noului presedinte al României. Presedintia Iohannis n-ar fi trebuit să inceapă cu decorarea unui mărturisit simpatizant al “moralitătii” legionare. Nu mi-l pot imagina pe presedintele Germaniei, dl Joachim Gauck, ridicand in slăvi pe un simpatizant al “moralitătii” naziste sau comuniste.

http://www.evz.ro/octav-bjoza-presedintele-afdpr-decorat-azi-de-klaus-iohannis-a-participat-in-2009-la-o-comemorare-a-martirilor-legionari.html

Textul de mai sus este versiunea actualizata si largita, special pentru platforma “Contributors”, a articolului meu aparut azi in editia online a ziarului “Evenimentul Zilei”:

http://www.evz.ro/iohannisi-consilieri-cotroceni.html

Recomandare–
Scrie dl Andrei Cornea: “Klaus Iohannis, noul președinte al României, are o res­tanță. Una moștenită din trecut: calificarea eve­ni­men­telor din 2012 ca atentat grav la adresa statului de drept (dacă se dorește evitarea sintagmei „lo­vitură de stat“), la care și vechiul PNL a fost parte. Am înțeles că în campania electorală nu a fost tactic potrivit să con­damne fără echivoc acele evenimente. Fiecare vot era ne­cesar și susținerea vechiului elec­to­rat al PNL, ca și a PDL-ului, era esențială. Dar acum, adus la putere prin­tr-un val popular de negândit, lu­crurile ar trebui să stea diferit. Nu e vorba aici nea­părat despre o de­so­li­da­rizare de partidul căruia i-a aparținut până acum câteva zile. Nici despre a-și re­cunoaște inacțiunea sau chiar com­plicitatea proprii de atunci. E vorba despre educația democratică pe ca­re liderii trebuie s-o administreze na­țiunii și lor în­șişi: a-ți privi critic trecutul, a recunoaște public ero­rile stau ca garanție minimală că nu se va mai per­mi­te repetarea lor. Mutatis mutandis, e același lucru cu recunoașterea cri­melor comunismului sau ale nazismului: o so­cie­ta­te de­vine cu adevărat matură democratic atunci când își face autocritica. Ideea că trebuie lăsat trecutul în pa­ce și pri­vit numai spre viitor e nu doar imorală, dar și eronată sub raport practic: trecutul netratat co­respunzător re­vine și lovește când te aștepți mai pu­țin.” Subscriu fara rezerve la aceasta pozitie inteligenta politic, filosofic si moral.

http://www.revista22.ro/restanta-lui-iohannis-51645.html

Pentru comentarii:

http://www.contributors.ro/politica-doctrine/presedintele-iohannis-unii-consilieri-de-la-cotroceni-si-riscul-datului-in-bara/

Comments are closed.

%d bloggers like this: