Recomandari de lectura: Doua carti exceptionale aparute la Humanitas (si una in curs de aparitie)

A incerca sa intelegi totalitarismul (comunist si fascist) fara a te ocupa de ideologie inseamna a escamota de fapt subiectul. Teroarea totalitara a fost una determinata logocratic, cei care au practicat-o o practica inca sau isi viseaza sa o practice, sunt maniaci ideologici. Sunt acei adepti fanatici (true believers) despre care a scris Eric Hoffer. Iata, asadar, un motiv de a saluta aici aparitia a doua carti fundamentale la Humanitas: prima, scrisa de Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu si H.-R. Patapievici (fiecare cu capitolul sau) se intituleaza “O idee care suceste mintile”. Este vorba de himera comunista, explorata aici cu acuratete conceptuala si inteligenta morala. Intransigenta principiilor se intalneste in acest volum cu o nedisimulata si total justificata empatie pentru victime. Atunci cand unii proclama necesitatea de a regandi “ipoteza comunista”, aceasta carte este un manifest pentru umanism, bun-simt, pudoare si responsabilitate, valori pe care comunismul le-a calcat sistematic si metodic in picioare, le-a persiflat si le-a negat.

A doua este o carte-marturisire, unul dintre acele strigate ale constiintei ranite care au dat masura trezirii celor care au inteles ca fusera inselati, manipulati, prinsi intr-un infernal angrenaj al minciunii. Este vorba de o serie de dialoguri cu marele ganditor, filosof si matematician, care a fost Imre Toth. Este o carte inrudita cu amintrile unor Arthur Koestler, Margarete Buber-Neumann si Aleksander Wat. Imre Toth s-a intalnit de doua oricu Diavolul in Istorie: prima data, cu monstrul nazist, a doua, cu monstrul comunist. Pe cel de-al doilea l-a crezut, in elanul idealist al tanarului antifascist, drept Ingerul Istoriei. A gresit si povesteste aici cum a fost posibila aceasta eroare. O carte a unui iconoclast, ori chiar un eretic, un spirit liber si nobil  care a invatat din propria suferinta ce sa faci si, nu mai putin important, ce sa nu faci in viata…

In fine, o carte in curs de aparitie semnata de istoricul Cristian Vasile despre ideologie in epoca Ceausescu. Mai exact, despre politicile culturale ale regimului in timpul mini-liberalizarii, despre mistificari si inregimentari, despre non-conformisme reale sau imaginare. Trilogia lui Cristian Vasile despre modul cum a operat dictatura comunista in cultura este, in opinia mea, o contributie esentiala la deconstruirea insitututiilor si metodelor prin care s-a obtinut capitvitatea gandirii, acea servitute abjecta analizata exemplar de Czeslaw Milosz, de Monica Lovinescu si de Virgil Ierunca.

http://www.humanitas.ro/humanitas/o-idee-care-ne-suce%C5%9Fte-min%C5%A3ile

http://www.humanitas.ro/humanitas/%C3%AEn-via%C5%A3%C4%83-sunt-lucruri-care-nu-se-fac-%C5%9Fi-care-totu%C5%9Fi-se-fac

http://www.humanitas.ro/humanitas/via%C5%A3a-intelectual%C4%83-%C5%9Fi-artistic%C4%83-%C3%AEn-primul-deceniu-al-regimului-ceau%C5%9Fescu-1965%E2%80%931974

Comments are closed.

%d bloggers like this: