Trecutul incă nu s-a incheiat: Czeslaw Milosz despre Jeanne Hersch, rațiune, adevăr, libertate, minciună si sclavie

Hannah Arendt si Jeanne Hersch au fost ginditoarele care au marcat decisiv formula spirituală a Monicăi Lovinescu. Le-a citit intens si le-a citat frecvent. Ambele au fost studentele lui Karl Jaspers. In finalul cărții sale “Noblețea spiritului” (trad. rom. Curtea Veche, colectia “Constelații”, 2008), eseistul olandez Rob Riemen notează melancolic: “Intr-un vechi oras european, țintuit patului, dar cu mintea lucidă, la nouazeci de ani, poetul află că prietena lui cea mai dragă a murit.” Czeslaw Milosz a scris atunci un text sublim. Să-l citim cu atentie si să meditam asupra sensurilor sale adanci. I-am văzut o singură dată impreună pe Milosz si pe Jeanne Hersch. Era la o conferință aici, la Washington, la Universitatea Georgetown.

her

JEANNE HERSCH (1910-2000)

I-am zărit plimbandu-se agale prin parcul din campus, doua siluete parcă din alt univers, oaspeți stingheri dintr-o cosmopolită Europa Centrala, supraviețuitori ai unei lumi pierdută, năruita, distrusă. Lumea lui Stefan Zweig si a lui Thomas Mann, a lui Franz Kafka si a lui Paul Celan, a lui N. Steinhardt si a lui Aleksander Wat, a Milenei Jesenska si a lui Benjamin Fondane, a lui Karl Kraus si a lui Elias Canetti, a lui Cioran si a lui François Fejtö, a lui Agnes Heller si a lui Karl Capek.. Cosmosul burghez, deci urban, deci liberal, atât de disprețuit si de hulit de nihilistii revoluționar-totalitari, cu pasiuni mistice si/sau dialectice. Lumea ucisă, asemeni lui Monsieur Gustave H., in “Grand Hotel Budapest”, capodopera lui Wes Anderson…

 

Miłosz2

CRACOVIA, CRIPTA LUI MILOSZ, FOTOGRAFIE DE MARIUS STAN

“Ce-am invățat de la Jeanne Hersch?

1. Că rațiunea este un mare dar al lui Dumnezeu si ca trebuie sa credem in capacitatea rațiunii de a cunoaste lumea.

2. Că s-au inselat cei care au vrut sa submineze increderea in rațiune, enumerand elementele care o determină: lupta de clasă, libidoul, setea de putere.

3. Că trebuie sa fim constienți de faptul ca suntem prizonieri ai propriilor percepții, dar ca, de aceea, nu trebuie sa reducem realitatea la visele si fantasmele produse de spiritul nostru.

4. Că dragostea de adevăr este o dovada de libertate si că minciuna este proprie sclaviei.

5. Că atitudinea corectă fata de viață este respectul si că, de aceea, trebuie să evităm compania persoanelor care, cu sarcasmul lor, subestimează existența si elogiază neantul.

6. Că ─ si daca vom fi acuzați de arogantă ─ viața intelectuală este guvernata de o ierarhie strictă.

7. Că dependența de care au suferit intelectualii secolului al XX-lea a fost le baratin, adica impostura.

8. Că in ierarhia activitaților omenesti arta este deasupra filosofiei, dar că un filosof prost poate dauna artei.

9. Că adevarul obiectiv există, ceea ce inseamnă că din doua afirmații contrarii una este adevarată, iar cealaltă falsă, exceptand anumite cazuri in care contradicția este legiferată.

10. Că, indiferent de destinul convingerilor religioase, trebuie să păstrăm „credinta filosofica”, adică credinta noastra in transcendență, ca pe o caracteristică esențială a condțtiei noastre umane.

11. Că timpul condamnă la uitare doar munca mainilor si mintii noastre care se dovedeste inutilă ridicării, secol de secol, a marelui edificiu al civilizației.

12. Că in propria noastra viață nu trebuie sa ne lăsăm pradă disperării din cauza propriilor noastre greseli si păcate, căci trecutul incă nu s-a incheiat, sensul lui fiind dat de faptele noastre ulterioare.”

http://www.curteaveche.ro/colectii/constelatii/nobletea-spiritului-un-ideal-uitat.html

Comments are closed.

%d bloggers like this: