When Myths Fall Apart: Khrushchev’s Attack on Stalin

31/01/2016

He was one of Stalin’s most faithful lieutenants. Obedient to an extreme, he pursued the khoziain’s orders unswervingly. He was a true believer. This makes his revolt against his former idol even more dramatic. Attacking Stalin’s myth in February 1956, Nikita Khrushchev broke with his own past.

As Italian philosopher Lucio Colletti once put it, “Khrushchev did represent a crucial point in post-war history. … he did symbolize an attempt–however inadequate and debatable–to unleash a process of transformation of Soviet society by a radical and violent indictment of Stalin.” The Stalinists (Molotov, Malenkov, Thorez, Mao, Enver Hoxha, Gheorghiu-Dej, Rakosi, etc) knew it. They resented him viscerally. The Secret Spech will endure as one of the most influential political documents of the twentieth century…

 

 

Advertisements

Exercitiu de iubire

31/01/2016

Pentru mine (si sunt convins că si pentru multi altii), anul 2016 este anul Mihai Șora. Am scris si voi continua să scriu despre acest admirabil ganditor, moralist, editor, eseist erudit si pasionat, maestru neintrecut a ceea ce Constantin Noica numea rostirea filosofică romanească.

Reiau acum un fragment din articolul sau “Despre ură, ură-de-sine, resentiment…” inclus in volumul “Anatomia resentimentului” pe care l-am coordonat la Curtea Veche Publishing. Ilustratia copertei, de maxima elocventă ideatică si grafică, este semnată de Devis Grebu: “Raportata la iuresul negativitătii care-i serveste urii drept suport, resentimentul este stătut. Stătut si retractil. Pasiv. Uneori, chiar intors asupră-si. In sensul ca, in loc de a-si anihila obiectul, isi (auto)devora subiectul. Aveu d’impuissance–, dar nu si asumare a neputintei: a-ti asuma (recunoscanduti-o) neputinta inseamnă deja a da dovada de curaj–de n-ar fi decat intelectual”.


Legionarismul nu a fost fascism, aflam de la academicianul Dan Berindei

30/01/2016

O declaratie din 2015 a academicianului Dan Berindei, Președintele de Onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române: „Mișcarea Legionară nu poate fi calificată drept ‘fascistă’ întrucât nu întrunește, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic fascist”.

La fel gândește si Radu Ciuceanu, directorul Institutului National pentru Studierea Totalitarismului, o entitate aflată in subordinea aceleiași Academii. Mă rog, poate că nici PCR-ul lui Ceaușescu nu era “comunist”, intrucat, cum ne-a explicat profesorul Ion Ianoși, spre a nu mai vorbi de Ion Iliescu, “nu a intrunit, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic marxist”…


Ales Debeljak RIP

29/01/2016

I can’t believe, it’s absurd, it’s revolting! Ales Debeljak is a dear friend, I refuse to use the past tense. A great poet, a noble spirit, a genuine Central European intellectual. I just learned about this news from Ajla Terzić. Like her, I feel devastated.

 

I first met Ales in Warsaw in 2004, at a conference on the idea of Europe organized by Rob Riemen’s Nexus Institute, then we saw each other frequently, he sent me his books, I sent mine. A few months ago he lectured at Yale, invited by Marci Shore. Ales has written illuminating essays on modernism and post-modernism, nationalism, and the Yugoslav bloody debacle. The Romanian publishing house Polirom published an original collection of his essays with the movingly telltale title “In cautarea nefericirii” (The Quest for Unhappiness). I was honored to write an endorsement for the jacket of his book “The Hidden Handshake”…


La San Francisco, in compania rechinilor

29/01/2016


Precum o catedrala gotica, precum soarele Toscanei

15/01/2016

Una dintre cele mai frumoase povesti ale adolescentei mele, minunat scrisa, am citit-o de cateva ori: “Ape vor seca în albie, si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate…” Finalul este magnific, l-am recitit azi de cateva ori, este solemn ca o catedrala gotica si fierbinte ca soarele Toscanei…


15 ianuarie…

14/01/2016

In amintirea marelui, neasemuitului eminescolog care a fost Petru CREŢIA (1927-1997)