Olena si Volodimir

26/07/2022

Vazuti de marea artista a imaginii fotografice Annie Leibovitz

Slava Ukraini!


Orban versus Orbán

25/07/2022

Adevarul este ca pe Viktor Orbán il doare drept in spitz de soarta Ucrainei si a Europei. Megaloman si egolatru, vanitos si cupid, Orban este stupid din punct de vedere moral. Realismul sau politic nu e altceva decat o jalnica perdea de fum. A plasat Ungaria in orbita de dominatie a unui kaghebist de cea mai joasa speta. Idolul si modelul lui Putin este Iuri Vladimirovici Andropov, ambasadorul sovietic la Budapesta in momentul strivirii Revolutiei din 1956, stangulatorul miscarii disidente din URSS. Discursul acestui Horthy Redux de la Tusnad este impregnat cu poncifele populismului fascistoid-stalinoid (ori invers). E intristator ca elitele politice si intelectuale din Romania, cu putine exceptii, prefera sa ignore provocarea premierul maghiar. Exaltarea “puritatii rasiale” este o abominatie. Kudos, cum se spune, pentru omul politic român Ludovic Orban. A spus raspicat ceea ce trebuia spus fara urma de ambiguitate: ”Slugile Kremlinului din Europa, cu Viktor Orbán pe post de vârf de lance, au prins curaj. Europa a acţionat corect faţă de Rusia. UE trebuie să rămână fermă pe poziţie şi să elibereze Europa de şantajul energetic rusesc”.


Refugees

25/07/2022

I was little when I heard my parents talking about their experiences as political refugees. First in French camps, after the Spanish Civil War, then as asylees in the Soviet Union between late 1939 and early 1948. In elementary school, I was friends with Alex, the youngest son of Federico Melchior, the editor-in-chief of “Mundo Obrero.” Then, in highschol, with Charalambis, son of the editor of “Neos Kosmos.” Nansen passports. Like Menelaos Ludemis, like Dimos Rendis. LikeYannis Veakis, Elena Patrascanu’s secnd husband. I warmly recommend Apostolos Patelakis’s book about the Greek political refugees in Romania. Later, I read Koestler’s “Scum of the Earth” and Hannah Arendt’s essay “We, Refugees.” To be a political refugee means Heimatslosigkeit. Uprootedness. No civic rights. Unprotectedness. Defenselessness. Hopelessnes. Helplessness. Carola Neher was a political refugee in the USSR. So were Maria Osten, Eva Zeisel, Alex Weissberg, Margarete Buber Neumann. So were Elena Filipovici, Marcel Pauker (Luximin), David Fabian, and Alexandru Dobrogeanu-Gherea. No light at the end of the existential tunnel. A bureaucrat’s whim determines the refugee’s destiny. Transit. Like in Anna Seghers’s novel and Christian Petzold’s film. Like in Walter Benjamin’ failed attempt to escape France. Like in Danilo Kis’s “A Tomb for Boris Davidovich.”

Photo: Moscow, 1940, after the Spanish Civil War my parents were political refugees in the Soviet Union. She was 25, he was 27. The then general secretary of the Communist Party of Romania (Section of the Communist International), Boris Stefanov, urged them not to ask questions about prominent Romanian refugees. Silence was a rule of survival. In Moscow, my mother was on friendly terms with two German refugees: Helene (Lena) Berg and Hanna (Haschka) Wolf. They were close friends with Hilde Benjamin, WB’s sister-in-law and the GDR’s first Minister of Justice. Georg Benjamin died in a Nazi concentration camp. Hilde was a fanatic instrument of “class justice.” Lena served as SED representative on the editorial board of the Prague- based monthly “World Marxist Review.” Haschka was Rector of the SED’s Superior Party School. Both were CC members.


Escatologie, revelatie, revolutie

12/07/2022

Citesc o carte extraordinară, Professor of Apocalypse despre Jacob Taubes, personaj fabulos, noncatalogabil, iconoclast, heterodox, spirit eretic, fiu de rabin, el însuși cu studii de rabin și de filosofie, prieten cu Susan Sontag, Cioran, apropiat în final de Carl Schmitt, undeva între un iluminism tragic și un anti-iluminist autosfâșiat. A apărut in urma cu o luna la Princeton UP. O lucrare esențiala pentru a înțelege nihilismul contemporan. Ioan Petru Culianu, admiratorul lui Hans Jonas, a scris într-un volum coordonat de Taubes pe tema gnosticismului. Agnes Heller l-a cunoscut. Recentul mesaj al istoricului Timothy Snyder către și despre Habermas invedereaza ca sunt momente când liberalismul iluminist trebuie să iasă din cochilia etern jenată. Agnes si Habermas au fost prieteni. Dar ea ar fi subscris la pozitia lui Timothy Snyder. Schmitt (deloc favoritul meu, of course) a susținut necesitatea deciziei în clipe cruciale. Avea dreptate. Decizionismul moral este ceea ce l-a inspirat pe Churchill. Decizi pentru că dacă nu decizi, dispari. Nu doar tu, ci și umanitatea.

Extaz apocaliptic, escatologie revoluționară, teologie politică, matrici subjacente, acestea ar fi conceptele esențiale pentru a înțelege metamorfozele gândirii lui Iacob Taubes. Geniu predominant oral, s-a ferit de cristalizarea gândurilor în rigiditatea procustiană a tipăriturii. Era deopotrivă dominat de Eros și de Thanatos, de instinctul vietii si de acela al mortii. În discuțiile cu Herbert Marcuse și Emil Cioran, cu Habermas și Adorno, cu Carl Schmitt și Susan Sontag, Taubes se dovedea mereu imprevizibil, de o spontaneitate care îi lăsa perplecși pe interlocutori. Era un căutător, un pelerin, un metafizician dialectic și un dialectician metafizic. Prima sa soție, Susan Taubes, de origine evreică maghiară, s-a sinucis puțin timp după publicarea romanului autobiografic “Divorce”. Volumul a fost recent republicat in excepționala serie NYR Books. A fost condusă pe ultimul drum de cea mai apropiata prietena, Susan Sontag, si de fiul acesteia David Rieff. Acum trei dececenii, David a recenzat cartea mea Reinventing Politics in Newsday. A doua soție a lui Taubes a fost Margherita von Brentano, profesoara de filosofie de la Freie Universität din Berlin, locul unde Taubes a predat mulți ani. Iacob și Margherita, un cuplu extrem de influent, au administrat un fond de ajutorare a disidenților din Europa Centrală, între care filosoful ceh Karel Kosik, autorul Dialecticii concretului, și membrii Școlii de la Budapesta (Agnes Heller, Ferenc Feher, Mihaly Vajda, Gyorgy Markus). Pentru Taubes, Marx conta ca filosof al salvarii. Aici se intalnea cu Ernst Bloch, autorul trilogiei Das Prinzip Hoffnung. Tinerii hegelieni au organizat o revolutie impotriva teologiei. Post-marxistii gen Taubes, Agamben, Badiou, chiar Zizek, sunt campionii unei teologii a revolutiei. Cartea lui Ernst Bloch despre Thomas Munzer se intitula Theologe der Revolution.

Eroul său cultural, arhetipul vocației radicale a fost Apostolul Pavel. Într-o scrisoare către Carl Schmitt, Taubes ii propunea o lectură absolut originală a Epistolei către Romani., 2. Impresionat de vertiginoasa logică taubesiană, Schmitt i-a îndemnat să nu țină aceste gânduri doar între patru ochi. Fascinantă această relație faustică dintre cel numit “ultimul gânditor evreu al filosofiei germane” și fostul filosof juridic al celui de-al Treilea Reich.

Ceea ce aveau in comun Jacob Taubes si Emil Cioran era pesimismul apocaliptic si constiinta tragismului istoriei. Vorbim aici despre nihilism, teologie politica, mistica revolutionara. Despre Adorno si Benjamin, Arendt si Lowith, Jonas si Marcuse, Wieseltier si Scholem, Celan si Heidegger, Habermas si Blumenberg, fascism si bolsevism,. modernitate si traditie. Acum zece ani, la Amsterdam, am stat de vorba cu marele ganditor Moshe Idel despre Scholem, Buber si Taubes. Despre profunzimea gandirii celui din urma, profesorul Idel nutrea serioase rezerve. Taubes, un filosof politic anti-liberal, a incercat sa-l inteleaga pe Carl Schmitt prin Sf. Pavel si pe Sf. Pavel prin Carl Schmitt. Aici se intalneau cautarile lui Cioran si Taubes. Prieteni sub semnul lui Saturn. Schmitt a teoretizat starea de urgenta, decizionismul tragic. Taubes a cautat pana in ultima clipa salvarea. Filosofia politica s-a transformat in soteriologie. Eschatonul a fost imanentizat.


Putinismul ca ideocratie totalitara

11/07/2022

Leviatanul numit URSS s-a nascut in decembrie 1922 prin tratatul semnat de reprezentantii auto-desemnati ai Federatiei Ruse, Ucrainei, Belorusiei (Belarus) si Transcaucaziei. A fost un imperiu totalitar dominat de o ideologie mesianic revolutionara care atribuia Rusiei Sovietice un rol providential. Cultul liderului (Lenin, Stalin etc) era un element definitoriu pentru religia politica a sovietismului. Inca din anii 30, Stalin a imbratisat viziunea autocratic-imperialista proprie ideologiei expansioniste a tarismului. Putinismul impartaseste cu bolsevismul si cu tarismul febra profetica a milenarismului. Nu orice fel de bolsevism, ci aclea de sorginte jdanovista, al postularii prirotitatii ruse in orice domeniu, de la radioul lui Popov la astorfizica lui Tiolovski.

Putinismul ste un construct obtinut prin bricolaj, cu fragmente si secvente din alte experiente si scenarii. Cand se proiecta in Ivan cel Groaznic, Koba nu exagera decat partial. Nostalgiile tariste ale lui Putin sunt de fapt expresia unei insecuritati mistuitoare. Instinctele sale reale sunt kaghebiste. Este obsedat de dusmani, vizibili si invizibiuli. Mereu la panda, traieste in minciuna si groaza. Un univers scindat, o existenta schizoida. Nu este un strateg, ci un executant lipsit de capacitate vizionara. De-aici si gafele stiute ori mai putin stiute. “Ideea Rusa” este pentru Putin o arma politica. Un mit mobilizator, electrizant, galvanizant. Mitul societatii fara clase s-a destramat. La fel si acela al revolutiei mondiale. Ceea ce n-a disparut este adversitatea viscerala pentru valorile rationalismului cartezian, pentru umanismul burghez, pentru Drepturile Omului si Cetateanului.

Un autor francez originar din Romania a scris o biografie extrem de relavasnta a lui Putin.Ma refer la Jean Parvulescu (Parvulesco). A trecut ilegal frontiera in 1948, a ajuns in Vest trecand prin Iugoslavia titoista. M-am ocupat de Parvulesco intens in ultima vreme. Cartea despre Putin nu e o biografie, ci un manifest. Autorul prefetei este Aleksandr Dughin, unul dintre pontifii putinismului. Parvulesco era un excentric, in anii 50 in cercurile exilului romanesc, aflam de la Monica Lovinescu in cartea de amintiri “La apa Vavilonului”, i se spunea “Printul”. Fiul sau, Stanislas Parvulesco, este pretendent la tronul fictivului Ragat al Patagoniei. Halucinatii istoriosofice si pseudo-filosofice? Dar legaturile trimit mai departe. Parvulesco i-a deschis calea lui Dughin spre ezoterismul fascistoid al lui Julius Evola si spre misticismul anti-modern al lui Rene Guenon. Evola a fost un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu. Scriu aceste lucruri pentru a lumina resorturile invizibule ale neo-ocultismului putinist. Pentru ca, asa cum Hitler era atras de simbolistica neo-pagana, Putin este fascinat de ideile unui oprofest al dascismului rus precum Ivan Ilin. In acest creuzet al euroasianismului presupus purificator paliputa emotii, fobii, mituri si pulsiuni care definesc “revolta impotruva lumii moderne”, strigatul de lupta al noilor vrajitori.


Despre Emil Cioran si amurgul radicalismelor

02/07/2022

Citesc fascinanta biografie a lui Jacob Taubes, filosoful politicului si al religiei, de fapt unul dintre cei mai originali ganditori pe teme legate de nihilism, salvare, gnosticism, eschatologii si religii politics. Fiu de rabin elvetian, Taubes a cunoscut traditia iudaica din interior. Mesianismul sau era asumat. Autorul aceste esentiale biografii, profesorul Jerrry Muller, citeaza pe larg cuvintele de pretuire ale lui E. M. Cioran despre Taubes. Au fost prieteni. Am regasit azi textul meu despre Cioran aparut pe Contributors in 2011.

Ceea ce aveau in comun Taubes si Cioran era pesimismul apocaliptic si constiinta tragismului istoriei. Cartea lui Muller se intituleaza Professor of Apocalypse. A aparut anul acesta la Princeton University Press.


How do you reason with a dictator like Putin?

30/06/2022

Putin comes from a line of ideological dictators (including Hitler and Stalin). These dictators become hostages to their own worldview. Hitler used to say “I pursue my destiny with the same certainty that a sleepwalker pursues his path”. The smashing power of reality may overwhelm Putin. Right now, he lives in a cocoon of lies, but once he gets a clear set of information, he will realize that he has failed because he has humiliated Russia more than anyone else, especially because Finland and Sweden will most likely join NATO. Russia’s foreign policy towards Finland has always been to deny that country any foreign policy. Lenin and Stalin would hate what he has done. They were Machiavellians and valued success. This is how he will meet his downfall. His fiasco in Ukraine has shown the bankruptcy of oligarchic kleptocracy. Putinism has failed politically, militarily, morally. But as a set of  ideological salvationist fantasies, it will outlive Putin the same way Maoism has outlived Mao.


Umanism sau barbarie

29/06/2022

Unul dintre tablourile mele preferate, “Umanistul” (1520) de Sebastiano del Piombo la National Gallery of Art din Washington. Îl privesc și mă întreb cum pot oamenii coborî pe scara Răului până la omoruri în masă? Ce mecanisme diabolice funcționează pentru a nimici instinctul vieții? Este umanismul o himeră, un mit, o fugă din realitatea barbară? Îmi amintesc de umanistul Vaclav Havel care spunea că NATO nu este doar o alianță politică și militară, ci și una civilizațională. Rachetele lui Putin sunt armele barbariei. Războiul civic național al ucrainenilor este o expresie a unui umanism care desfide servitutea totalitară.


Nevoia de clorină

24/06/2022

Mă gândesc la știrile legate de România din ultimele saptamani. Una este incurajatorul succes al tânărului inotator David Popovici. Te uiți la fotografii si te frapeaza stenic prospețimea. Apa e curată, speranta e vie. In fruntea guvernului un general pentru care franchețea nu înseamnă nimic. Nici ca-i pasa de credibilitatea sa morala, de eroziunea increderii in functia publica. Un judecător il albeste practic de acuzația de plagiat. Subiect închis. In registre diferite, plagiatul este la fel de grav precum condusul in stare de ebrietate. Poluare morală si cenzura in domeniul cercetării istorice. Deținătorii de arhive, in speță Ministerul de Interne si cel al Apărării, pun din nou sub obroc documente din istoria țării. Fără criterii, abuziv, arbitrar. Re-secretizarea arhivelor este un simptom autoritarist, o tentativa de a controla trecutul. Iată de ce spun ca e nevoie de clorină in viata politica si spirituala din Romania


Dictatura si minciuna

22/06/2022

Acum 81 de ani, pe 22 iunie 1941, trupele germane au atacat URSS. Stirea era ca o mega-bomba. Pana in ultima clipa, informatiile de la Richard Sorge si “Orchestra Rosie” au fost considerate “provocari” britanice. Lavrenti Beria era comisarul poporului (narkom) pentru afacerile interne si controla la sange lumea spionajului sovietic. Omul sau, Merkulov, indeplinea perinde ac cadaver ordinele lui Beria. Citeam ieri in formidabila biografie a lui Beria de Francoise Thom textul din 21 iunie 1941 in care Beria il incredinta pe Stalin ca nu exista niciun risc al unui atac iminent impotriva statului sovietic. In regimurile totalitare si neototalitare, informatiile secretizate sunt manipulate pentru a-l flata si linisti pe dictator. Probabil ca pe 23 februarie 2022, Putin a primit un raport ultraconfidential asigurandu-l ca ucrainenii vor capitula rapid si ca “operatiunea speciala” va triumfa intr-o saptamana. Totalitarismul este un sistem care functioneaza prin disfunctionalitati. Ceea ce, pe lunga si chiar medie durata, il face vulnerabil.