Gerda Taro, Robert Capa si Razboiul Civil din Spania

07/02/2016

July 2016: Eighty years would have passed since the beginning of the Spanish Civil War, a labyrinth of illusions, passions, deception, frantic commitments, deep loyalties, and infamous betrayals. Gerda Taro loved life, was only 26 when she was killed, the first woman photographer to die in war. She was Robert Capa’s companion. Before her death, she told Tina Modotti how much she was yearning to be recognized as an artist, nut just as Capa’s “shadow.” It seems that Gerda did not realize that Maria, Tina’s nom de guerre, was herself one of the great artists of the century.

taro1

“Gerda Taro was born Gerta Pohorylle to a Jewish-Galician family in Stuttgart. She fled Nazi occupied Germany for Paris in 1934, where she met Friedmann Endre. He taught her photography and together the two of them invented Robert Capa and Gerda Taro as a ruse to earn more money off their photographs, as Americans were paid more than Europeans for their work. They were found out, but the two of them kept their altered names, the names they eventually became famous by.”

Favourite Photogs: Gerda Taro


Legionarismul nu a fost fascism, aflam de la academicianul Dan Berindei

30/01/2016

O declaratie din 2015 a academicianului Dan Berindei, Președintele de Onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române: „Mișcarea Legionară nu poate fi calificată drept ‘fascistă’ întrucât nu întrunește, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic fascist”.

La fel gândește si Radu Ciuceanu, directorul Institutului National pentru Studierea Totalitarismului, o entitate aflată in subordinea aceleiași Academii. Mă rog, poate că nici PCR-ul lui Ceaușescu nu era “comunist”, intrucat, cum ne-a explicat profesorul Ion Ianoși, spre a nu mai vorbi de Ion Iliescu, “nu a intrunit, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic marxist”…


Ziua cand s-a nascut monstrul

18/12/2015

December 18, 1878 (real date): a monster was born. The other one was born 11 years later, on April 20, 1889. In August 1939, in the Kremlin, Dzhugashvili toasted for Schickelgruber in the presence of Vyacheslav Molotov and Joachim von Ribbentrop: “I know how much the German nation loves its Fuhrer, I should therefore like to drink to his health.” Both personified what Immanuel Kant ancipated when wrote about the radicality of Evil. They were ideological gangsters, utopian sociopaths…

 

Stalin and Ribbentrop at signing of nonaggression pact


Lecturi pentru vremuri intunecate

18/11/2015

What books do we read in these dark times? I re-read Sigmund Neumann’s classic “Permanent Revolutiion: Totalitarianism in the Age of International Civil War,” second edition, with a new preface by Hans Kohn (New York, Prager, 1965). The concept of a global civil war, introduced by Neumann in 1942, remains disturbingly accurate. As the late Indiana University professor Matei Calinescu showed in a great book, re-reading is always instructive, inspiring and enriching.

The conclusion is partucularly timely: “This fight against moral anarchy, however, should never obsuce the basis of human existence: individual responsibility. It is an inalienable right. Dictators attack it. They must be defied. No compromise is possible because this personal responsibility is the fountain of life. Nobody shall take it away from us, for on this responsibility rest the pride and dignity of man.”


Red October

25/10/2015

October 25, 1917 (Julian calendar): the Bolsheviks seize power and establish their neo-Jacobin dictatorship masquerading as “dictatorship of the proletariat.” The first propaganda state comes into being. In 1929, already expelled from the USSR, Trotsky wrote that if Lenin had not been in Petrograd in October 1917, there would have been no seizure of power. So much about the role of the masses in history. A few years later, Benitto Mussolini would walk into Lenin’s footsteps and impose his Fascist regime. I warmly recommend this insightfully penetrating article by political scientist Marius Stan on the Red October and Lenin’s revolutionary Weltanschauung. It is particularly rewarding to see references to LSE professor, political scientist and historian Leonard Schapiro (1908-1983). He contributed decisively to our understanding of the Bolshevik phenomenon in its various incarnations and transmogrifications. The bottom line, so to speak, is what Marius Stan accurately emphasizes: Lenin was a Russian Marxist of extremist persuasion. If we gloss over this fact, we don’t get the real meaning of the Bolshevik hybris…

http://www.contributors.ro/global-europa/octombrie-ro%c8%99u-ulianov-devine-lenin/


“¡Me duele España!” Toledo, June 22, 2015

28/08/2015

O calatorie magica, pe urmele Razboiului Civil, cu ale sale iluzii, pasiuni, adversitati ireconciliabile, indarjiri sangeroase…


Memento: Există Legea de comemorare a victimelor fascismului si comunismului

19/08/2015

Discuția despre comunism, fascism, anticomunism și antifascism devine, se pare, tot mai aprinsă. S-au format tabere ad hoc de sustinatori si de inamici ai asa-numitei Legi antti-legionară. Poate că nu este inutil să propun aici o invitație la luciditate, la claritate morală și la respect pentru fapte. Pledez pentu un anticomunism de factură civic-liberală, asemeni antifascismului civic-liberal. Resping orice tentativă de reabilitare a unui totalitarism doar pentru că era, mai mult sau mai puțin credibil, dacă luăm in considerație reflectiile unui Vasili Grossman, opusul celuilalt. Nu e un secret că, intre 23 august 1939 și 22 iunie 1941, cei doi briganzi totalitari, gangsterii ideologici Adolf Schickelgruber și Iosif Djugașvili, s-au imbrătișat obscen.

Imaginea lui Orwell despre totalitarism surprinde impecabil care este natura sistemului, aparenta sa ineluctabilitate: “Inchipuiți-vă un om peste a cărui gură se află un bocanc. Pentru totdeauna”. Acest “pentru totdeauna” este lucrul cel mai terifiant în tragedia pe care a impus-o totalitarismul. Încă din anii 50, Hannah Arendt a spus, și avea dreptate, că lagărul de concentrare este spațiul totalitar desăvârșit. Tot ea numea universul concentraționar drept infernul devenit lume. Nu era o metaforă, cum nu a fost o metaforă la Aleksander Wat și la Leszek Kołakowski desemnarea diavolului ca prezență palpabilă în istoria veacului trecut. Totalitarismul nu este pur și simplu o negare a moralității. El falsifică, vorba lui Vladimir Soloviov, noțiunea binelui. Alain Besançon si Robert Conquest au scris tranșant și persuasiv despre acest subiect. La fel, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca.

Autoritarismul este un regim politic tradițional în sensul că nu-și propune scopuri de transformare radicală a societății și condiției umane. Nu propune o mutație seismică în condiția umană. Nu este, spre a relua termenu listoricului britanic Roger Griffin, palingenetic. Teroarea polițienească este instrumentată pentru intimidarea și prigonirea opoziției reale, nu a celei imaginare. Totalitarismul ii prigonește și pe cei care spun “da”, cum observa Hannah Arendt. Este ceva nou în istoria ideilor și instituțiilor politice: își intinde tentaculele dominatoare asupra a tot ce definește umanul, de la corpul politic și social la cel biologic. Este ceea ce-au examinat în scrierile lor gânditori precum Cornelius Castoriadis, Claude Lefort, Ágnes Heller și Ferenc Fehér. Este concluzia lui Leszek Kołakowski din finalul marii sale trilogii despre aventura intelectuală a marxismului.

Propun să medităm la aceste lucruri atunci când, pe 23 august 2015, comemorăm memoria victimelor celor doua totalitarisme, patologii absolute intr-un veac in care au abundat patologiile politice, ideologice, morale:

LEGE Nr. 198 din 7 noiembrie 2011 privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România

EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 799 din 11 noiembrie 2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. 1
(1) Se declară ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
(2) Se declară ziua de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
ART. 2
Parlamentul României, Guvernul României, autorităţile publice centrale şi locale vor organiza activităţi festive pentru marcarea acestor evenimente, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 207 other followers