Alfabetul extremismului

15/05/2017

Caruselul ideilor, angajamentelor și patimilor politice în veacul XX este amețitor. Mai ales când vine vorba de radicalisme, de pasiuni, iluzii și minciuni, spre a relua titlul cărții postume a lui François Furet. Hitler ar fi spus că dintr-un comunist poate face un bun nazist, niciodată însă dintr-un social-democrat (apud Hermann Rauschning). Tot Hitler, imbătat cu propriile obsesii, spunea că isi urmează destinul cu certitudinea unui somambul. Salturile mortale de la o extremă la alta se explică tocmai prin similitudinea fanatismelor ce le motivează. Jacques Doriot (1898—1945), fascistul francez, lider al asa-zisului „Partid Popular Francez”, fusese membru al CC al PCF și deputatul circumscripției roșii, St Denis. Mussolini a pornit ca socialist radical, chiar internaționalist. A fost idolul tinerilor Antonio Gramsci și Palmiro Togliatti. In ale sale „Caiete din inchisoare”, Gramsci îsi amintea de vremurile când peripatetiza în compania lui Mussolini…

Ideologul fascist Nicola Bombacci a fost inițial comunist, dar a murit împușcat, în aprilie 1945, ca ideolog al odioasei Republici de la Salò, socialistă, fascistă și exterministă, înfrățit cu amicul său Benito, reîntors la fantasmele roșii ale juneții sale, sub patronaj nazist. Chiar A. C. Cuza, antisemit epidermic, era, în junețe, un fel de socialist. August Bebel a spus, și nu greșea, că antisemitismul e socialismul proștilor. Stalin l-a definit, în anii 30, drept canibalismul epocii noastre, doar că nu a ezitat să devină el însuși un canibal. In ultimii ani de viață, dictatorul sociopat lansa acuzații delirante la adresa medicilor evrei și pregătea deportarea în masă a evreilor, cei pe care propaganda oficială îi stigmatiza drept „cosmopoliți fără rădăcini”, spre viitoare lagăre de concentrare (în curs de pregătire). Denigrat de stânga, Friedrich Nietzsche a fost criticul cel mai virulent al antisemitismului. L-a disprețuit visceral. Îl considera vulgar, resentimentar, abject. Nu însă și contemporanul său, Karl Marx, cel care echivala, asemeni lui Richard Wagner, Banul cu Evreul, iudaismul cu capitalismul, cu sistemul bancar. Chiar si în corespondența sa privată cu Friedrich Engels și alți camarazi de idei, Marx nu ezita să utilizeze „argumente” de acest gen, dacă despre argumente vorbim.

Anticapitalismul, antiliberalismul și antisemitismul unesc cele două extreme (nu doar ele, dar în primul rând ele). Crimele în masă ale secolului XX s-au produs în numele acestor trei „anti”. Exemplele abundă. Noile populisme apelează la vechile clișee etnocentrice și xenofobe, nu pregetă să exploateze, cinic și manipulativ, temeri, fobii și resentimente individuale și colective. Extremismul funcționează ca un alfabet: spui a, urmează b, și c, și d, etc.

 

Text transmis la postul de radio Europa Libera.


Death in Teruel

01/05/2017

Spanish Civil War, Teruel, December 1937: One of the most famous and still controversial pics in the history of photojournalism. Robert Capa’s iconic “Republican soldier dead while trying to pull a telephone cable.” It came out first in January 1938 in the French magazine “Regard.”

 

Image may contain: one or more people, tree, plant and outdoor


May 1: The Dreams Betrayed…

01/05/2017

On May 1, thinking of the Spanish Civil War, the Stalinist confiscation of the internationalist dream, the liquidation of POUM, George Orwell’s “Homage to Catalonia”. The Spanish tragedy was both a civil war (lost by the loyalists and won by the Fascists supported by Hitler and Mussolini) ) and a libertarian revolution (strangled by the Stalinists)…

 

Image may contain: 1 person

Image: POUM poster, World War II Museum, Gdansk


Moral clarity: Macron in Oradour

28/04/2017

The battle for memory, the battle against historical revisionism, the battle against Holocaust negationists, the battle for dignity against infamy, the battle for liberal values against tribalistic xenophobia, Emmanuel Macron in the martyr-village Oradour-sur-Glane, Friday, April 28, 2017…

 

Image may contain: 4 people, flower, plant and outdoor


Vindictive, resentful, toxic

27/04/2017
Viktor Mihály Orbán’s attack on George Soros (“the speculator”) reminds me of the Nazi paranoid propagandist Julius Streicher. It has all the despicable ingredients of the worst anti-Semitic conspiracy theory, little man versus giant predator, honest versus dishonest, blood versus gold. I could call him Wagnerian Viktor… 🙂 “We are not as big and powerful as you are and as big and powerful as George Soros, the American financial speculator attacking Hungary, who has destroyed the lives of millions of Europeans with his financial speculations, who has been fined for speculation in Hungary, and who is an open enemy of the euro.” So, Viktor Orban, Soros is a murderer, a destroyer of millions of life. This is not mere populism, my friends, this is blunt, unabashed Fascism. Is he going to say next that Soros is also guilty of “ritual murder”? Do not expect Orbán to back off. He he will push further forward (sic!) in a most despicable and dangerous direction. This is what I call the alphabet of hatred: once one says “A”, the road to “Z” is there, inevitable, inescapable, inexorable. This is Viktor Mihály Orbán’s repugnant path…

On Italy’s Liberation Day

24/04/2017


Ciuma

23/04/2017

Qui vivra, verra: Will the xenophobic, neo-Fascist, populist plague prevail in France? Will the ghosts of Pétain, Laval, Doriot, Déat, Maurras etc defeat the legacies of de Gaulle, Jean Moulin, Malraux, Camus, Robert Schuman, Raymond Aron, Mendès France?

 

 

http://www.economist.com/blogs/prospero/2017/04/troubled-times?fsrc=scn%2Ffb%2Fte%2Fbl%2Fed%2Ftroubledtimeshowtheplagueinfectsthemodernpoliticalmood