Omul fara regrete: Serghei Mihalkov, un maestru al conformismului

A incetat din viata, la 96, de ani, poetul stalinist Serghei Mihalkov.  Cariera sa in perioada totalitarismului dezlantuit a fost una a adeziunii fanatice la combinatia de imperialism rusocentric si “bolsevism al extremei drepte”(Robert C. Tucker) specifica stalinismului matur.  A scris versurile “Imnului de stat al URSS”. Dupa prabusirea Uniunii Sovietice, in perioada restauratiei imperialiste (epoca Putin), s-a asociat cu cercurile neo-autoritare. A scris versurile pentru “Imnul de Stat al Rusiei” (melodia a ramas aceeasi).  In anii dezghetului hrusciovist, a fost un miltant activ al taberei radical-dogmatice (a “uliilor” neo-stalinisti). A fost un favorit al dictatorilor ideologici, de la Jdanov la Suslov.  Alaturi de un Fadeiev ori Fedin, a fost exponentul nomenklaturii ideologice.

Serghei Mihalkov repeta ca ‘nu ii pare rau pentru nimic din ceea ce a scris si trait’.   Era mandru ca lumea ramane atasata de melodia imnului, ca noile generatii n-au uitat povestirile sale pentru copii si adolescenti, inclusiv celebra “Diadia Stiopa, militioner” (Unchiul Stiopa, militanul). A fost exact opusul altui scriitor renumit in lumea literaturii pentru copii (si nu numai), Kornei Ciukovski, autorul altui volum extrem de popular, “Doctorul Aumadoare“.  In timp ce Mihalkov a participat la toate orgiile propagandistice, la campaniile de ponegrire si prigonire impotriva scriitorilor contestatari (de la Pasternak si Siniavski la Brodski si Voinovici), Ciukovski a fost prietenul acestora, inclusiv al lui Aleksandr Soljenitin.  Iar cartea de amintiri despre Anna Ahmatova a fiicei sale, Lidia Ciukovskaia, ramane, asa cum scria Monica Lovinescu, in antologia curajului intelectual dintr-un secol al atator lasitati.