Minima moralia: Cu derbedeii nu se stă de vorbă…

29/04/2017

Constantin Noica a fost unul dintre cei mai urmăriți oameni din Romania dictaturii comuniste. Nu pentru fapte politice, ci pentru idei culturale. Cum foarte inspirat scria Andrei Pleşu: “Urmărit nu oricum, nu rutinier, ci ca un obiectiv militar, ca un personaj important şi primejdios. Securitatea il cunoştea mai bine decat adunătura de lătrători vigilenți din presa noastra contemporană”. În raport cu care, ispitiți fiind uneori a polemiza cu trimişii neantului, poate că n-ar strica să ne amintim cuvintele lui Noica, născute dintr-o cumplită experiență: “Cu derbedeii nu se stă de vorbă”.

Image may contain: 1 person, sitting, hat and indoor


Apostazia lui Labiş: Albatrosul trebuia să piară…

05/12/2016

Nimeni nu ştie ce s-a cântat la restaurantul de unde se intorcea Labiş in acea noapte de decembrie, acum 60 de ani, la o lună şi ceva de la zdrobirea Revoluției Maghiare şi de la masivele arestări din mediile studenteşti din România, o noapte care a văduvit literatura română de una din cele mai frumoase speranțe pe care le-a cunoscut vreodată. Ne putem insă imagina că s-a cântat “Zaraza”, că intre paharele de vin ieftin (tinerii poeți erau extrem de săraci), se vorbea despre amor şi despre iluzii pierdute. Labiş crezuse in Revoluție si in proletariat, il adorase pe Maiakovski (“bădia Vladimir”). Asemeni sinucisului Maiakovski, rebelul Labiş avea să fie anexat de regim, prin eliminarea din programele şcolare şi in discuțiile publice a tot ceea ce putea aminti de ale sale inclinații eretice. Anul 1956 a fost anul deşteptării sale. Atunci a scris “Legenda pasiunii defuncte”, un poem intr-adevăr dinamitard:

Să nu inchidem pasiunile ideii
In temnite de lasitate si urât;
Va fi mai greu sa le scăpăm de vraja cheii
Cand in adânc se vor fi mohorât.

Odată-un om si-a zăvorât in sine gândul
Si dragostea si-a zăvorât-o-n sinea sa,
Visa să le redea cândva din nou avântul –
Nu mai putea, ori poate nici nu mai voia.

Apostazia lui Labiş putea deveni una a unei intregi generații. Albatrosul trebuia să piară. Iar povestea Zarazei nu a spus-o nimeni mai frumos decat Mircea Cărtărescu, speranța din fericire implinită a acestei literaturi. Trimit aici la povestirea lui Mircea si la cântecul lui Cristian Vasile ca omagiu adus poetului care a zburat “atunci, ultima oară, spre-un cimitir mai sobru si mai demn”…

http://www.poezie.ro/index.php/prose/179274/index.html

Cristian Vasile – Zaraza

O melodie din perioada “micului Paris”, cântată de Cristian Vasile. Compozitor: Benjamin Tagle Lara Textier: Ion Pribeagu Acompaniament: Orchestra “Dajos Bél…

Ion Pribeagu, pe numele originar Isac Lazarovici, a emigrat in 1962 in Israel şi a incetat din viata in 1971 la Tel Aviv. Inca o pagina din fascinantul destin al “Zarazei”…

https://www.youtube.com/watch?v=3SmSmCKdSPA


In Memoriam Medi Wechsler Dinu

18/07/2016

Adio unei artiste de excepţie! A incetat din viaţă, la vârsta de 107 ani, pictoriţa Medi Wechsler Dinu. Impreună cu soţul ei, poetul Stephane Roll (Gheorghe Dinu), Medi a trait intens experienţele avangardei din România si nu doar de-acolo. Absolventă a Şcolii de Belle Arte din Bucureşti (1932), la clasa lui Jean A. Steriadi şi Ipolit Strâmbulescu, unică supravieţuitoare a generaţiei interbelice, a revenit în viaţa artistică după mai bine de o jumătate de secol de absenţă, în 2003, în cadrul expoziţiei „Seniori ai picturii româneşti contemporane”, organizate de Fundaţia HAR în cadrul programului „Restituiri”.

De atunci şi până în prezent, artista a fost protagonista mai multor expoziţii personale deschise în Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Râmnicu Vâlcea şi Brezoi, judeţul Vâlcea. Fiecare nouă apariţie publică a prilejuit cunoaşterea unei opere valoroase, aproape necunoscute, dar şi întâlnirea cu o personalitate aparte a culturii noastre, cu o pictoriţă care a lucrat în celebra colonie artistică de la Balcic şi care i-a cunoscut pe pictorii şi scriitorii grupului de avangardă. In decembrie 2015, galeria “Conceptual” a organizat o expozitie retrospectiva Medi Wecsler Dinu. Curatorul expoziţii a fost criticul de artă Luiza Barcan.


Dialectica desvrajirii: Imre Lakatos si Cercul Petőfi (Budapesta, iunie 1956)

09/07/2016

Dialectics of disenchantment: In the spring of 1956, Imre Lakatos joined the Petőfi Circle where he delivered a vitriolic, devastating attack on Stalinism. In fact, his speech went further than the self-limited revisionism embraced by Georg Lukács. In the aftermath of the revolution’s crushing, he left Hungary and taught philosophy of science at the London School of Economics. He is widely regarded as as one of the most influential epistemologists of the twentieth century. Lakatos died suddenly in 1974 of a heart attack at the height of his powers. He was 51.

“The very foundation of scholarly education is to foster in students and postgrads a respect for facts, for the necessity of thinking precisely, and to demand proof. Stalinism, however, branded this as bourgeois objectivism. Under the banner of partinost [Party-like] science and scholarship, we saw a vast experiment to create a science without facts, without proofs.

… a basic aspect of the rearing of scholars must be an endeavour to promote independent thought, individual judgment, and to develop conscience and a sense of justice. Recent years have seen an entire ideological campaign against independent thinking and against believing one’s own senses. This was the struggle against empiricism [Laughter and applause].”


Ce inseamna un doctorat…

08/07/2016

Doctoratul nu este o rezervare de masa la un restaurant. Dai un telefon si o anulezi. Doctoratul este bazat pe un contract a carui incalcare il descalifica moral pe cel care o comite. Doctoratul presupune truda, originalitate, onoare. Presupune ca o institutie academica il si te garanteaza. Doctoratul figureaza pe primul loc in CV cand se mentioneaza scoli si universitati absolvite. Plagiatul echivaleaza cu analfabetismul moral, tot asa cum invocarea unui doctorat inexistent este o sarlatanie revoltatoare. Mai ales atunci cand faci cariera, politica si/sau academica, pe baza unui fals. Am condus (singur ori in co-tutela) cel putin 30 de doctorate in Statele Unite, Belgia, Franta, Ungaria, Romania etc Cred ca vorbesc in cunostinta de cauza…


Nietzsche and the Current European Crisis

28/06/2016

130 years ago, Friedrich Nietzsche on Europe’a fatefullly fractured future: “Thanks to the pathological alienation which the nationalistic idiocy has established and still establishes among European peoples, thanks as well to the short-sighted politicians with hasty hands who are on the top today with the help of this idiocy and have no sense of how the politics of disintegration which they carry on can necessarily only be politics of intermission, thanks to all this and to some things today which are quite impossible to utter, now the most unambiguous signs that Europe wants to become a unity are being overlooked or wilfully and mendaciously reinterpreted.” (“Beyond Good and Evil,” 1886). This passage is one of the three epigraphs to the volume “Messages from a Lost World: Europe on the Brink,” by Stefan Zweig, Foreword by John Gray, Pushkin Press, 2016.

 


Joyceland in Temesvar and Budapest

16/06/2016

For Mircea Mihaies and Marius Stan, in memory of the fabulous Joyce seminar that took place all last week, spontaneously and barely visible, in the magic garden of Mircea’s and Ilona’s house on strada Traian Vuia 2/2, in Timisoara (Temesvar).  “Joyce began writing Ulysses while he was himself living in Austria-Hungary, in the cosmopolitan, polyglot port of Trieste.”

 

James Joyce in Judapest