Deja-vu: 322=254 si problema cozii intre picioare

Rar mi-a fost sa traiesc sentimentul de deja-vu ca in aceste ultime ore. In aprilie 2007, s-a produs ceea ce, impreuna cu Dragos Paul Aligica, am numit in articolul nostru aparut in Wall Street Journal “puciul parlamentar din Romania”. A urmat referendumul, Traian Basescu a castigat, cei “322” au tacut malc, ocupandu-se de problema cozii intre picioare.  Costuri imense doar pentru a satisface orgolii de doua parale si vendete infame.

Nu au tratat-o suficient de serios, revin acum sub noua intruchipare a unei coalitii intrate la apa (deocamdata la figurat).  Imaginea tarii ii lasa indiferenti, importanta este daramarea guvernului Boc, subminarea lui Basescu. Fara jena, zi de zi, ceas de ceas, metodic, perseverent, sisemtatic si cu orice pret. Scopul (infrangerea lui Traian Basescu la alegerile prezidentiale) justifica orice mijloace. Iar unii inteleg sa aplaude acest exercitiu de crasa iresponsabilitate drept expresia suprema a inteligentei politice.  Cuvinte intoarse pe dos, minciuni cat casa prezentate drept adevaruri revelate, hiperbole delirante azvarlite cu duiumul pentru a idiotiza un public buimacit.  O isterie a relei credinte dusa la paroxism, astfel arata Romania acestor zile.  Timp in care PPE atrage atentia ca guvernul Boc nu a fost un esec, ci dimpotriva.

Un presedinte de partid care refuza sa mearga la Cotroceni pentru a-si face datoria  (participarea la consultarile legate de formarea noului guvern) dar se intalneste cu aliatii sai la firma Grivco a lui Dan Voiculescu, acest atlet al “pur”-itatii, da masura unei clase politice in deriva. Ori mai bine spus, in cadere libera.  Un partid care acum vreo doua saptamani tuna si fulgera impotriva “aliantei contra naturii” dintre PDL si PSD, se logodeste pe fata cu cei pe care, vezi Doamne, i-ar abhora.  Natura isi schimba regulile in functie de interese cinice, i.e. crinice, inmuiate in petrol.  Spectacol dezolant al unor oameni pentru care ideile sunt moneda calpa, valorile se confunda cu presul de sters picioarele, iar statul de drept este o gluma grotesca.

Excelent comentariul lui Viorel Padina:

http://viorelpadina.wordpress.com/2009/10/13/le-a-cazut-guvernu-n-cap/

Intre timp, o versiune adusa la zi a textului meu a aparut pe Hotnews:

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6277154-deja-322-254-problema-cozii-intre-picioare.htm

Au urmat zeci de comentarii, favorabile, nefavorabile, oricum incitante.  As spune doar ca H.-R. Patapievici are dreptate in articolul sau, de o vibranta luciditate,  din EvZ (15 octombrie): este vorba de un lant de actiuni menit sa impiedice reformele reale si sa-i protejeze pe aceiasi vechi-noi profitori ai unei tranzitii mafiotice.  Presedintele Basescu a rupt cu acest trecut, a sfidat si sfideaza un continuum al complicitatilor vinovate si al imposturilor profitabile.  Se invoca mereu biografia sa (adeseori contrafacuta propagandistic), uitandu-se dreptul fiintei umane la renastere, la redefinire valorica. Devenit sef al statului, Traian Basescu a facut ceea ce predecesorii sai au evitat, direct ori indirect: a taiat cordonul ombilical cu un trecut al beznei morale.  Aici se afla, nu ma indoiesc, secretul ostilitatii ireconciliabile a celor care ii doresc infrangerea, esecul, anihilarea.