Umbla zvon ca Victor Ponta se pregateste pentru o vizita la Washington. Ma indoiesc ca va fi una in care ultimele sale ispravi pe linia de-democratizarii Romaniei sa fie ignorate. Mai ales ca de data acesta Victor Ponta nu a mintit. Mitomanul a spus, brutal si grobian, exact ce gandeste. S-a amestecat fara jena acolo unde nu are ce cauta. Se baga, direct spus, unde nu-i fierbe oala. Cu inflexiunile si implicatiile proprii mentalitatii sale de utecist nereciclat, si-a revarsat naduful impotriva procurorului Lucian Papici. Pana si starostele matrapazlacurilor, ipocriziilor si miseliilor pesediste, Ion Iliescu, a tinut sa-i atraga atentia ca sunt lucruri care se fac, dar nu se spun.
Prieten drag, ne cunoastem de-o viata…
Ponta a auzit cuvintele patriarhului si a spus ca regreta ca l-a luat gura pe dinainte. Nu regreta insa manevrele scandaloase menite sa emasculeze actiunile anti-coruptie si sa violeze independenta justitiei. Este vorba de un atentat iresponsabil la fundamentele statului de drept. Victor Ponta nu are de ce sa fie surprins cand Traian Basescu afirma ca acordul de coabitare a devenit practic caduc.
Nu cred ca se indoieste cineva de motivatiile lui Victor Ponta. Sunt stiute de toata lumea: ambasade, jurnalisti romani si straini, cancelariile statelor din UE si NATO, politicieni (inclusv din PSD si PNL), de oricine urmareste exploziile populist-demagogice ale premierului. Incapabil sa discute cu protestararii din Piata Universitatii, personajul intruchipeaza paroxismul cinismului. Ura pentru Traian Basescu nu s-a domolit. Daca ar putea, ar sprijini noua aventura pucista propusa de Felix: inca o suspendare aberanta a presedintelui.
Omul este convins ca, de la Cotroceni, se urzeste o conspiratie impotriva lui si a camarazilor sai de “idealuri”, adica de infamii camuflate propagandistic de gornistii “Antenelor”. Nu cred ca exista cineva care sa ignore actualele ramificatii useliste in zona procuraturii, in special pe filiera Tiberiu Nitu. USL a primit in ultima vreme lovituri dureroase din partea justitiei independente. De la Relu Fenechiu la Dan Voiculescu si acum Liviu Dragnea, baronii acestei formatiuni mafiotic-kleptocratice sunt pe drumul catre condamnare penala. Panica domneste intre cei ce se credeau, asemeni lui Sorin Ovidiu Vantu, Gigi Becali si Adrian Nastase, intangibili, inamovibili si inexpugnabili. Mitul infailibilitatii caizilor uselisti s-a facut ferfenita. De aici si incredibilele gafe ale lui Victor Ponta, incontinenta verbala amendata chiar de mentorul sau politic si ideologic. Am mai spus-o, rolul prostiei in auto-distrugerea duumivirilor pucisti si a aliatului lor Felix nu trebuie subestimat.
Recomandari:
http://sorinamatei.blogspot.ro/2013/10/blitzkriegul-pe-justitie-ce-s-intamplat.html
http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/victor-ponta-a-tradat-romania-314301.html#top_articol
Update: Iata-l si pe Crin Antonescu pe post de arbitru al justitiei romanesti! Pozand in echidistant, spirit olimpian situat au-dessus de la mêlée, co-presedintele aliantei aflata la guvernare il mustra pe Victor Ponta si il dojeneste pe Traian Basescu, ca si cum el ar fi un fel de outsider capabil de obiectivitate totala, tribun imaculat al spiritului civic in actiune. A uitat, se pare, despre ce este vorba in dosarul Dragnea (vicepremierul i-a reamintit cu celeritate ca El Crin a fost unul dintre beneficiarii votului din vara anului 2012, nascut dintr-o actiune pucista comuna). Yeah, you can’t have your cake and eat it too.
Cine crede ca este vorba de fracturare aiminenta si irevocabila a unei complicitati de snapani (“revolutia borfasilor”, spre a relua memorabila si atat de adecvata sintagma a lui Dan Tapalaga), se cam inseala. M-am inselat si eu prezicand zilele trecute un asemenea rapid deznodamant. Nu stim ce se va petrece pe o mai lunga durata, dar, pentru moment, duumvirii se cam joaca de-a divergentele.
Sa asezi pe acelasi plan interventia lui Ponta impotriva statului de drept cu aceea a lui Traian Basescu pentru salvgardarea legii, tine de ceea ce-am mai numit aici dadaism politic. As mai spune ca ma indoiesc ca lui Ponta nu-i pasa de reactia Occidentului democratic. Sigur, restauratia se petrece rapid, dar asta nu inseamna ca nu exista sanse de a rezista. Faptul ca Ponta se fereste ca dracul de tamaie sa mearga in Piata Universitatii spune multe nu doar despre lasitatea sa, dar si despre instrainarea lui de problemele care agita comunitatea civica romaneasca de azi. Nu trebuie sa fi citit multe tomuri de filosofie politica spre a sti ca dispretul pentru natura are de foarte multe ori drept pandant dispretul pentru lege si cetatean. Istoria dictaturilor comuniste sta marturie in acest sens.
tismaneanu.wordpress.com 