Religii seculare: marxism, leninism, fascism

Exista de-acum o literatura impresionanta si cat se poate de relevanta pe tema mesianismelor revolutionare, a teleologiilor redemptive. As mentiona aici articolul clasic al istoricului Martin Malia “Judging Nazism and Communism” aparut in revista National Interest, No. 69, Fall 2002, indispensabila carte a profesoarei Chantal Millon-Delsol, Ideile politice ale secolului XX, tradusa de Velica Boari la Polirom (2002); cartea lui Emilio Gentile despre care am mai scris pe acest blog de idei; volumul editat de Carl Cohen, Communism, Fascism, Democracy: The Theoretical Foundations (Random House, 1972);  celebra lucrare a lui Jacob L. Talmon, Myth of the Nation, Vision of the Revolution; volumul de eseuri de George Lichtheim, The Concept of Ideology (Random House, 1967); scrierile lui Raymond Aron, in primul rand Opiul intelectualilor, aparut la Curtea Veche, in colectia Constelatii, in traducerea Adinei Dinitoiu.

Evident, conceptul insusi de religie politica (ori religie seculara) este indisociabil legat de contributiile deschizatoare de drumuri ale lui Eric Voegelin (un mare ganditor inca prea putin cunoscut in Romania–eu m-am apropiat de opera sa gratie discutiilor din anii 80 cu profesorul Virgil Nemoianu). Religiile seculare se substituie celor traditionale, anihileaza interogatiile ce tin de sacralitatea transcendenta, pentru a propune sacralizarea politicului in formule in fond injosite, un imanentism uzurpator care uita supra-tragedia sacrificiului, a calvarului, a resurectiei si a redemptiunii. (v. Simone Weil, dar si remarcabilul eseu de Vlad Muresan, unul dintre foarte putinii cunoscatori veritabili ai lui Hegel din Romania de azi, publicat acum cateva zile pe blogul sau ). Sunt teme pe care le exploreaza cu pasionata eruditie Mihail Neamtu intr-un volum care va apare in colectia Zeitgeist de la Humanitas.  Problema este asadar cum poate fi surmontat Raul fara a recurge la metode care de fapt il potenteaza? Ori este vorba de o maledictiune ontologica pe care trebuie sa o acceptam asa cum consimtim, pentru ca nu putem face altfel, la ploi torentiale, cutremure, viscole ori secete?  Pe scurt, cum putem evita ceea ce Vladimir Soloviov numea falsificarea Binelui?

Recentele carti pe tema “gemenilor totalitari” datorate lui Richard Overy si Robert Gellately merg in aceasta directie interpretativa.  In scrierile sale, Monica Lovinescu, in consonanta cu tezele Hannei Arendt, a insistat asupra inrudirilor dintre cele doua doctrine revolutionare extremiste: comunismul si fascismul (v. Etica Neuitarii, Humanitas, 2008).  Evident, nu fac aici decat sa mentionez rapid cateva titluri esentiale.   M-am ocupat de acest subiect in scrierile mele.  Am vorbit pe tema religiilor seculare intr-o Conferinta Microsoft tinuta la Brasov in 2005 (sunt mici probleme, inevitabile, cu transcrierea numelor, de pilda Bakunin, Frantz Fanon).