Un mesaj pentru Valentin Ceausescu: Revolutia nu a fost o mizerie

Dintre cei trei copii ai cuplului Nicolae si Elena Ceausescu, Valentin a fost cel mai decent. Este fizician si am auzit numai lucruri ce-l onoreaza profesional. A sfidat dictatul parintilor si s-a casatorit, la sfarsitul anilor 1960, cu Iordana Borila.  Am mai scris pe acest subiect. Soarta fiului lor (Valentin si Iordana s-au despartit in anii 80), Daniel Valentin, imi aminteste de aceea a  fiicei lui Stalin, Svetlanei Alliluieva. Ii respect dorinta de a fi el insusi, dincolo de mostenirile unui timp sumbru si insangerat.  Acum cativa ani, am stat de vorba cu Sergo Mikoian, fiul lui Anastas Mikoian, ani de zile membru al Biroului Politic al CC al PCUS. Sunt amic cu Nina Khrushcheva, nepoata lui N. S. Hrusciov, care preda acum la NYU, a lucrat la East European Constitutional Review si a scris eseuri remarcbile despre intelligentsia disidenta. Ar fi o aberatie de tip stalino-fascist sa legam destinul copiilor de acela al parintilor ori al bunicilor. Dar, am mai spus-o, biografiile demnitarilor comunisti, ale famillilor lor, conteaza si trebuie cunoscute.  Comunismul dinastic visat de Nicolae si Elena Ceausescu era exact proba acestor legaturi reale, chiar daca inavuabile, dintre viata intima a nomenklaturii si scenariile politice urzite la varf.

Dupa ce a evitat consecvent sa se implice in circul politic oficial, spre deosbire de fratele sau mai mic, Valentin a facut eroarea de a accepta sa devina membru supleant al CC al PCR la Congresul al XIV-lea din noiembrie 1989, sinistrul conclav pe care l-am numit atunci congresul rusinii si disperarii. Valentin Ceausescu nu este istoric sau politolog, nu cred ca a citit cartile clasice despre teoria si practica revolutiilor moderne (nici nu pretinde acest lucru). Nu stiu daca a citit istorie romana (de pilda Suetoniu)–in mod cert ar descoperi similitudini teribile cu soarta familiei sale.  Este un fiu afectat (lucru absolut normal) de asasinarea parintilor sai in urma unei farse judiciare, un pseudo-tiranicid, de fapt ultimul show-trial stalinist din Europa. Este evident revoltat (din nou, pe buna dreptate) de cinismul nomenklaturistilor care au orchestrat si au profitat de lichidarea fizica a parintilor sai. Pe care au vrut sa-i amuteasca, sa-i elimine din joc, sa-i anihileze in scopul confectionarii unei imagini de revolutionari eroici pentru noii corifei.  Iliescu, Roman, Mazilu, Voican pe tancuri, gata sa-si arda carnetele de partid in ianuarie 1990… Va mai amintiti? Cum sa nu simta Valentin Ceausescu greata in raport cu aceasta farsa post-revolutionara?

Am insa cateva probleme cu ceea ce spune el in interviul din Irish Times, asa cum apare el reluat pe Hotnews. In primul rand, N. Ceausescu insusi a creat conditiile pentru revolta civica anticomunista care a izbucnit la Timisoara pe 16 decembrie 1989. Nu M. Gorbaciov, ci N. Ceausescu, impreuna cu clica sa, a constrans romanii, indiferent de originea etnica, sa traiasca in mizerie morala si materiala. Revolutia care a demarat la Timisoara nu a fost o mizerie, ci o renastere spirituala si morala a unei natiuni prea mult timp batjocorita. In EvZ va aparea in curand un lung interviu al meu, luat de Vlad Stoicescu, pe aceste teme.

Mizeria a constat in deturnarea, confiscarea, manipularea acestei miscari revolutionar-civice anticomuniste de catre junta condusa de Ion Iliescu, Petre Roman, Victor Atanasie Stanculescu, Silviu Brucan, N. S. Dumitru, Gelu Voican Voiculescu si ceilalti uzurpatori ai revolutiei. In al doilea rand, revolutia a fost pasnica. Violenta a venit din partea regimului comunist condus de N. Ceausescu, sotia sa (sefa cadrelor partidului) si locotenentii lor: Manea Manescu, C. Dascalescu, Ion Dinca, Gh. Radulescu, Iulian Vlad, Emil Bobu, Ion Coman, Const. Olteanu etc. Faza urmatoare a violentei a fost direct legata de provocarile organizate de succesorii lui Ceausescu, probabil in colaborare cu sovieticii.  Cei care au demonstrat pasnic la Timisoara, Bucresti, Cluj, Sibiu, Brasov au fost insufletiti de chemarea democratiei, de dorinta de a se pune capat unui sistem ilegitim si criminal.

Iata un exemplu din atatea alte cazuri de martiriu:

NICOLAE OVIDIU MUNTEANU

Student la Facultatea de Mecanică, Munteanu a murit la Spitalul Judeţean Timişoara, după ce a fost împuşcat pe o alee din Complexul Studenţesc, alături de alţi doi studenţi.

„Un coleg de-al soţului mi-a relatat că studenţii, printre care era şi soţul meu, huiduiau şi aruncau cu sticle pentru că au auzit cum se trage din TAB-urile care treceau prin faţa Complexului Studenţesc. Atunci, s-a tras o rafală dintr-un TAB şi au fost răniţi soţul meu şi alţi doi studenţi. Toţi au murit la Spitalul Judeţean, deşi cei de la Medicină Legală mi-au spus că a fost adus mort la spital”, spune Silvia Munteanu, soţia celui care rămăsese în căminul studenţesc pentru că mai avea de dat o restanţă la facultate.

Deci, revolutia nu putea fi calma, pasnica, de catifea, pentru ca stalinistii romani erau diferiti ca formula ideologica de colegii lor din celelalte state din Est. CEAUSESCU INSUSI A ALES SA NU FIE O REVOLUTIE PASNICA. El a cerut nominal sa se traga in 17 decembrie  la Timisoara (vezi stenogramele Comitetului Politic Executiv). Poate ca fara sa-si dea seama, Valentin Ceausescu isi construieste discursul pe directia negationist-amnezica, a nostagiei pentru un fel de Ceausescu pater nationis, rau sfatuit probabil, dar bine intentionat.  Adevarul istoric este ca Nicolae Ceausescu a fost un criminal, a avut pe constiinta mii de vieti omenesti si si-a meritat soarta, chiar daca executantii au fost perfizi, un grup de feloni care isi urmareau doar propriile interese. Valentin ar putea fi informat si cu privire la actiunile tatalui sau impotriva taranimii din Oltenia in anii cumpliti ai colectivizarii fortate.

Ceausescu (aici cred ca Valentin imi va da dreptate) credea cu ardoare in miturile comuniste. Un Jivkov ori un Honecker erau de mult lamuriti. Nu Nicolae si Elena Ceausescu: au murit cantand imnul solemn al proletariatului revolutionar, Internationala. Ion Iliescu, principalul responsabil de suprimarea ganstereasca a cuplului Ceausescu, este un nostalgic al metodelor bolsevice, dar nu mai crede in obositele dogme utopice. Impreuna cu ciracii sai, a pornit pe calea capitalismului de prada, a corporatismului oligarhic.

L-am cunoscut bine pe fratele lui Valentin, Nicu. Stiu istoria acestei familii, comparabila in fond cu aceea a familiilor Shehu ori Hoxha din Albania (poate ar merita sa se uite peste cartea Sinistra doamna de Fahri Balliou aparuta la Humanitas) , ori a familiei Honecker etc. As dori sa-i sugerez asadar fiului ultimului dictator comunist al Romaniei sa admita ca acei peste o mie de oameni care s-au jerfit in si pentru  revolutie, au facut-o cu simtaminte nobile, sperand ca mizeria comunista se va termina defintiv.

“Valentin Ceausescu: Nu a fost o revolutie sau un puci – as descrie-o ca pe o mizerie

Ca multi alti romani, Valentin Ceausescu crede ca un grup de comunisti care se opuneau tatalui sau sau doreau sa obtina castiguri personale au conspirat pentru a lua puterea sub acoperirea protestelor, folosind unitati ale armatei pentru a semana haos in tara, inainte de a se prezenta drept “Frontul salvarii nationale”. Membri ai FSN si aliatii lor au blocat in repetate randuri eforturile de a se afla ce s-a intimplat cu adevarat in 1989. “Nu a fost o revolutie sau un puci – as descrie-o ca pe o mizerie”, a spus Ceausescu, care este convins ca reformisti din regimul lui Mikhail Gorbachev si di alte guverne din Est si din Vest au sustinut planurile de eliminare a tatal sau.

“A fost orchestrata de oamenii care mai apoi au preluat conducerea,” continua el. “Am aflat mai tarziu ca rusii au avut un numar mare de oameni din tara, care nu aveau nevoie sa ia masuri. . . Ei nu puteau crede ca totul s-a prabusit in cateva secunde – ca au dezorganizat totul iar persoanele responsabile au fost nevoite sa vina cu un plan. Nu au existat oameni loiali, nici forte cu care sa se confrunte. Ei au dat arme la toata lumea in strada, oamenii erau gata oricand sa traga. Asta e ceea ce s- a intamplat. “

“Traind intr-o tara inca bantuita de regimul tatalui sau, de secretele revolutiei si de umbrele celor aproape1.500 de victime, Valentin Ceausescu crede ca schimbarea pasnica era posibila in Romania si ea ar fi creat o natiune mai putin marcata de coruptie, suspiciune si acuzatii. “Asta cred. Dar restul lumii a crezut altceva. Si de aceea am ajuns acolo”, incheie el.

Cititorilor interesati de subiect, le sugerez sa citeasca tot pe acest blog:

https://tismaneanu.wordpress.com/2009/04/26/senzational-daniel-valentin-nepotul-direct-al-lui-n-ceausescu-traieste-la-bucuresti/